Prăbușire economică în Transnistria

Datele furnizate de către economistul Veaceslav Ioniță arată o serie de diferențe economice semnificative între regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului.

Produsul Intern Brut (PIB) și PIB pe cap de locuitor: În 1989, înainte de căderea Uniunii Sovietice, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene era mai mare decât cel de pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în perioada care a urmat, PIB-ul de pe malul drept a reușit să se recupereze și în 2023 a atins 75% din nivelul din 1989. În schimb, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene a rămas la doar 32% din nivelul din 1989. Această discrepanță semnificativă în PIB reflectă diferențele majore în dezvoltarea economică dintre cele două teritorii.

PIB-ul pe cap de locuitor urmează aceeași tendință. În 2023, pe malul drept al Nistrului, PIB-ul pe cap de locuitor se estimează că va fi de 6700 de dolari, în timp ce pe malul stâng al Nistrului va fi de doar 3600 de dolari. Această creștere semnificativă a nivelului de trai în partea dreaptă a Nistrului este legată de reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern pe care Republica Moldova le-a primit în urma semnării Acordului de Asociere și a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană.

Salarii: În ceea ce privește salariile, datele arată că înainte de 2015, salariile în regiunea separatistă transnistreană erau în general mai mari decât cele din malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, începând cu 2015, această tendință s-a inversat. În 2023, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 12450 de lei, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană este de doar 7000 de lei. Această discrepanță crescută în salarii reflectă divergențele semnificative în dezvoltarea economică dintre cele două zone.

Prețuri și inflație: În ceea ce privește prețurile și inflația, regiunea separatistă transnistreană a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în perioada post-sovietică, în special din 2001 încoace. În această perioadă, prețurile pe malul drept al Nistrului au crescut de 6 ori, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană au crescut de 9,3 ori. Această inflație mai mare în regiunea separatistă reflectă dificultățile economice și presiunile financiare.

Aceste date subliniază diferențele semnificative în dezvoltarea economică dintre regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului. Reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern au jucat un rol crucial în consolidarea economiei Republicii Moldova pe malul drept al Nistrului, în timp ce regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu provocări economice și sociale majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistia #economie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.