Prăbușire economică în Transnistria

Datele furnizate de către economistul Veaceslav Ioniță arată o serie de diferențe economice semnificative între regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului.

Produsul Intern Brut (PIB) și PIB pe cap de locuitor: În 1989, înainte de căderea Uniunii Sovietice, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene era mai mare decât cel de pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în perioada care a urmat, PIB-ul de pe malul drept a reușit să se recupereze și în 2023 a atins 75% din nivelul din 1989. În schimb, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene a rămas la doar 32% din nivelul din 1989. Această discrepanță semnificativă în PIB reflectă diferențele majore în dezvoltarea economică dintre cele două teritorii.

PIB-ul pe cap de locuitor urmează aceeași tendință. În 2023, pe malul drept al Nistrului, PIB-ul pe cap de locuitor se estimează că va fi de 6700 de dolari, în timp ce pe malul stâng al Nistrului va fi de doar 3600 de dolari. Această creștere semnificativă a nivelului de trai în partea dreaptă a Nistrului este legată de reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern pe care Republica Moldova le-a primit în urma semnării Acordului de Asociere și a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană.

Salarii: În ceea ce privește salariile, datele arată că înainte de 2015, salariile în regiunea separatistă transnistreană erau în general mai mari decât cele din malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, începând cu 2015, această tendință s-a inversat. În 2023, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 12450 de lei, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană este de doar 7000 de lei. Această discrepanță crescută în salarii reflectă divergențele semnificative în dezvoltarea economică dintre cele două zone.

Prețuri și inflație: În ceea ce privește prețurile și inflația, regiunea separatistă transnistreană a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în perioada post-sovietică, în special din 2001 încoace. În această perioadă, prețurile pe malul drept al Nistrului au crescut de 6 ori, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană au crescut de 9,3 ori. Această inflație mai mare în regiunea separatistă reflectă dificultățile economice și presiunile financiare.

Aceste date subliniază diferențele semnificative în dezvoltarea economică dintre regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului. Reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern au jucat un rol crucial în consolidarea economiei Republicii Moldova pe malul drept al Nistrului, în timp ce regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu provocări economice și sociale majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistia #economie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.