Prăbușire economică în Transnistria

Datele furnizate de către economistul Veaceslav Ioniță arată o serie de diferențe economice semnificative între regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului.

Produsul Intern Brut (PIB) și PIB pe cap de locuitor: În 1989, înainte de căderea Uniunii Sovietice, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene era mai mare decât cel de pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în perioada care a urmat, PIB-ul de pe malul drept a reușit să se recupereze și în 2023 a atins 75% din nivelul din 1989. În schimb, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene a rămas la doar 32% din nivelul din 1989. Această discrepanță semnificativă în PIB reflectă diferențele majore în dezvoltarea economică dintre cele două teritorii.

PIB-ul pe cap de locuitor urmează aceeași tendință. În 2023, pe malul drept al Nistrului, PIB-ul pe cap de locuitor se estimează că va fi de 6700 de dolari, în timp ce pe malul stâng al Nistrului va fi de doar 3600 de dolari. Această creștere semnificativă a nivelului de trai în partea dreaptă a Nistrului este legată de reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern pe care Republica Moldova le-a primit în urma semnării Acordului de Asociere și a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană.

Salarii: În ceea ce privește salariile, datele arată că înainte de 2015, salariile în regiunea separatistă transnistreană erau în general mai mari decât cele din malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, începând cu 2015, această tendință s-a inversat. În 2023, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 12450 de lei, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană este de doar 7000 de lei. Această discrepanță crescută în salarii reflectă divergențele semnificative în dezvoltarea economică dintre cele două zone.

Prețuri și inflație: În ceea ce privește prețurile și inflația, regiunea separatistă transnistreană a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în perioada post-sovietică, în special din 2001 încoace. În această perioadă, prețurile pe malul drept al Nistrului au crescut de 6 ori, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană au crescut de 9,3 ori. Această inflație mai mare în regiunea separatistă reflectă dificultățile economice și presiunile financiare.

Aceste date subliniază diferențele semnificative în dezvoltarea economică dintre regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului. Reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern au jucat un rol crucial în consolidarea economiei Republicii Moldova pe malul drept al Nistrului, în timp ce regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu provocări economice și sociale majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistia #economie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.