Prăbușire economică în Transnistria

Datele furnizate de către economistul Veaceslav Ioniță arată o serie de diferențe economice semnificative între regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului.

Produsul Intern Brut (PIB) și PIB pe cap de locuitor: În 1989, înainte de căderea Uniunii Sovietice, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene era mai mare decât cel de pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în perioada care a urmat, PIB-ul de pe malul drept a reușit să se recupereze și în 2023 a atins 75% din nivelul din 1989. În schimb, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene a rămas la doar 32% din nivelul din 1989. Această discrepanță semnificativă în PIB reflectă diferențele majore în dezvoltarea economică dintre cele două teritorii.

PIB-ul pe cap de locuitor urmează aceeași tendință. În 2023, pe malul drept al Nistrului, PIB-ul pe cap de locuitor se estimează că va fi de 6700 de dolari, în timp ce pe malul stâng al Nistrului va fi de doar 3600 de dolari. Această creștere semnificativă a nivelului de trai în partea dreaptă a Nistrului este legată de reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern pe care Republica Moldova le-a primit în urma semnării Acordului de Asociere și a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană.

Salarii: În ceea ce privește salariile, datele arată că înainte de 2015, salariile în regiunea separatistă transnistreană erau în general mai mari decât cele din malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, începând cu 2015, această tendință s-a inversat. În 2023, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 12450 de lei, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană este de doar 7000 de lei. Această discrepanță crescută în salarii reflectă divergențele semnificative în dezvoltarea economică dintre cele două zone.

Prețuri și inflație: În ceea ce privește prețurile și inflația, regiunea separatistă transnistreană a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în perioada post-sovietică, în special din 2001 încoace. În această perioadă, prețurile pe malul drept al Nistrului au crescut de 6 ori, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană au crescut de 9,3 ori. Această inflație mai mare în regiunea separatistă reflectă dificultățile economice și presiunile financiare.

Aceste date subliniază diferențele semnificative în dezvoltarea economică dintre regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului. Reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern au jucat un rol crucial în consolidarea economiei Republicii Moldova pe malul drept al Nistrului, în timp ce regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu provocări economice și sociale majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistia #economie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nu toate accizele colectate din vânzarea carburanților vor fi direcționate către Fondul rutier, potrivit proiectului bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul arată că alocările pentru drumuri reprezintă doar o parte din veniturile provenite din accizele la produsele petroliere.

Conform proiectului bugetar, pentru anul 2026 este prevăzută o alocare de circa 1,8 miliarde de lei în Fondul rutier, sumă formată din accize. Totodată, proiectul stabilește explicit că defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu pot depăși 48%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din aceste venituri merg spre bugetul general, nu exclusiv spre infrastructura rutieră.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a confirmat acest mecanism, fiind întrebat dacă toate accizele la carburanți ajung în Fondul rutier. „În anul 2026, în fondul rutier vom primi 1,8 miliarde de lei, care sunt resurse financiare acumulate din accize. În fiecare an, valoarea fondului rutier este aproximativ aceeași — vorbim de un miliard, un miliard și 800 de milioane de lei”, a declarat ministrul.

Bolea a precizat că, pe parcursul anului, suma inițială este de regulă suplimentată prin rectificări bugetare. „În 2025, de exemplu, chiar dacă la început valoarea fondului rutier era de 1,7 miliarde de lei, am finalizat anul cu implementări de aproximativ 2,6 miliarde de lei”, a mai spus ministrul.