Prăbușire în agricultura Moldovei! Exporturile de porumb sunt de șase ori mai mici decât în perioada de vârf

Economistul Iurie Rija avertizează că porumbul, una dintre culturile tradiționale ale agriculturii din Republica Moldova, traversează o perioadă dificilă și devine o cultură tot mai riscantă în condițiile climatice actuale. Analiza acestuia arată că, deși exporturile și-au revenit parțial în sezonul 2025–2026, acestea rămân mult sub nivelurile record din urmă cu câțiva ani.

Potrivit datelor analizate, în perioada iulie 2025 – aprilie 2026 Republica Moldova a exportat 241.819 tone de porumb, cu 73% mai mult față de sezonul anterior, când a fost atins un minim de 139.614 tone. Totuși, volumul actual este de aproape șase ori mai mic decât cel înregistrat în sezonul 2021–2022, când exporturile depășeau 1,4 milioane de tone.

În termeni financiari, exporturile de porumb au adus venituri de circa 1,04 miliarde de lei în actualul sezon agricol, comparativ cu 668 milioane de lei în sezonul precedent. Totuși, suma rămâne de peste șase ori mai mică decât cele 6,62 miliarde de lei generate în sezonul 2021–2022.

Economistul explică această evoluție prin secetele repetate, degradarea solurilor și scăderea randamentelor agricole, care au redus suprafețele cultivate și producția disponibilă pentru export. Totodată, prețul mediu de export a scăzut la 4,30 lei/kg, sub nivelul de 4,78 lei/kg din sezonul precedent, pe fondul presiunilor de pe piața internațională venite din partea marilor producători precum SUA, Brazilia și Argentina.

Un detaliu remarcat de Iurie Rija este că Libanul a devenit principala destinație a porumbului moldovenesc în actualul sezon, absorbind 23% din exporturile totale, înaintea Greciei și Italiei.

Analiza concluzionează că fără extinderea sistemelor de irigare, introducerea unor soiuri mai rezistente la secetă și adaptarea practicilor agricole la schimbările climatice, declinul producției și exporturilor de porumb riscă să continue în următorii ani.

#liban #porumb #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.