Pregătiţi-vă valizele pentru concedii: Era scumpirii biletelor de avion începe să apună

În anii de pandemie, dar şi înainte de criza sanitară, biletele de avion către marile oraşe europene se vindeau şi cu 10 sau 20 de euro. Imediat după pandemie, trendul s-a schimbat la 180 de grade, iar preţurile au început să crească vertiginos. Două bilete dus-întors pe ruta Bucureşti-Lisabona, în perioada 26-29 mai 2023 , au ajuns să coste în total 6.500 RON la Wizz Air, companie care se poziţionează a fi low-cost. O revenire către zboruri mai accesibile ar putea avea loc în 2024, în contextul în care piaţa a trecut de creşterile explozive, şi se îndreaptă spre o scădere uşoară, este de părere Daniel Truică, CEO Vola, citat de Ziarul Financiar.

„În România, piaţa s-a stabilizat ca preţuri. După pandemie s-au dus în sus, mult mai mult decât inflaţia. Trendul ăsta a atins un apogeu în 2023, iar acum noi vedem că în 2024 preţul mediu al biletului de avion a scăzut cu 4%” a declarat Daniel Truică, CEO Vola, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

CEO-ul Vola mai subliniază că desi există premisele unor scăderi de preţuri mai palpabile, în prezent preţul mediu al biletului de avion s-a stabilizat la un prag destul de înalt. O corecţie în jos a preţurilor ar putea avea loc în viitor, în funcţie de costurile înregistrate de companiile aeriene şi evoluţia cererii din piaţă.

„Preţul mediu s-a stabilizat la un nivel încă ridicat. Să vedem ce o să se întâmple în viitor, dacă încep să şi scadă în viitor” a mai spus şeful Vola la ZF Live.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bilete #calatorii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.