Pregătiţi-vă valizele pentru concedii: Era scumpirii biletelor de avion începe să apună

În anii de pandemie, dar şi înainte de criza sanitară, biletele de avion către marile oraşe europene se vindeau şi cu 10 sau 20 de euro. Imediat după pandemie, trendul s-a schimbat la 180 de grade, iar preţurile au început să crească vertiginos. Două bilete dus-întors pe ruta Bucureşti-Lisabona, în perioada 26-29 mai 2023 , au ajuns să coste în total 6.500 RON la Wizz Air, companie care se poziţionează a fi low-cost. O revenire către zboruri mai accesibile ar putea avea loc în 2024, în contextul în care piaţa a trecut de creşterile explozive, şi se îndreaptă spre o scădere uşoară, este de părere Daniel Truică, CEO Vola, citat de Ziarul Financiar.

„În România, piaţa s-a stabilizat ca preţuri. După pandemie s-au dus în sus, mult mai mult decât inflaţia. Trendul ăsta a atins un apogeu în 2023, iar acum noi vedem că în 2024 preţul mediu al biletului de avion a scăzut cu 4%” a declarat Daniel Truică, CEO Vola, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

CEO-ul Vola mai subliniază că desi există premisele unor scăderi de preţuri mai palpabile, în prezent preţul mediu al biletului de avion s-a stabilizat la un prag destul de înalt. O corecţie în jos a preţurilor ar putea avea loc în viitor, în funcţie de costurile înregistrate de companiile aeriene şi evoluţia cererii din piaţă.

„Preţul mediu s-a stabilizat la un nivel încă ridicat. Să vedem ce o să se întâmple în viitor, dacă încep să şi scadă în viitor” a mai spus şeful Vola la ZF Live.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bilete #calatorii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.