Pregătiţi-vă valizele pentru concedii: Era scumpirii biletelor de avion începe să apună

În anii de pandemie, dar şi înainte de criza sanitară, biletele de avion către marile oraşe europene se vindeau şi cu 10 sau 20 de euro. Imediat după pandemie, trendul s-a schimbat la 180 de grade, iar preţurile au început să crească vertiginos. Două bilete dus-întors pe ruta Bucureşti-Lisabona, în perioada 26-29 mai 2023 , au ajuns să coste în total 6.500 RON la Wizz Air, companie care se poziţionează a fi low-cost. O revenire către zboruri mai accesibile ar putea avea loc în 2024, în contextul în care piaţa a trecut de creşterile explozive, şi se îndreaptă spre o scădere uşoară, este de părere Daniel Truică, CEO Vola, citat de Ziarul Financiar.

„În România, piaţa s-a stabilizat ca preţuri. După pandemie s-au dus în sus, mult mai mult decât inflaţia. Trendul ăsta a atins un apogeu în 2023, iar acum noi vedem că în 2024 preţul mediu al biletului de avion a scăzut cu 4%” a declarat Daniel Truică, CEO Vola, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

CEO-ul Vola mai subliniază că desi există premisele unor scăderi de preţuri mai palpabile, în prezent preţul mediu al biletului de avion s-a stabilizat la un prag destul de înalt. O corecţie în jos a preţurilor ar putea avea loc în viitor, în funcţie de costurile înregistrate de companiile aeriene şi evoluţia cererii din piaţă.

„Preţul mediu s-a stabilizat la un nivel încă ridicat. Să vedem ce o să se întâmple în viitor, dacă încep să şi scadă în viitor” a mai spus şeful Vola la ZF Live.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bilete #calatorii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.