Pregătiţi-vă valizele pentru concedii: Era scumpirii biletelor de avion începe să apună

În anii de pandemie, dar şi înainte de criza sanitară, biletele de avion către marile oraşe europene se vindeau şi cu 10 sau 20 de euro. Imediat după pandemie, trendul s-a schimbat la 180 de grade, iar preţurile au început să crească vertiginos. Două bilete dus-întors pe ruta Bucureşti-Lisabona, în perioada 26-29 mai 2023 , au ajuns să coste în total 6.500 RON la Wizz Air, companie care se poziţionează a fi low-cost. O revenire către zboruri mai accesibile ar putea avea loc în 2024, în contextul în care piaţa a trecut de creşterile explozive, şi se îndreaptă spre o scădere uşoară, este de părere Daniel Truică, CEO Vola, citat de Ziarul Financiar.

„În România, piaţa s-a stabilizat ca preţuri. După pandemie s-au dus în sus, mult mai mult decât inflaţia. Trendul ăsta a atins un apogeu în 2023, iar acum noi vedem că în 2024 preţul mediu al biletului de avion a scăzut cu 4%” a declarat Daniel Truică, CEO Vola, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

CEO-ul Vola mai subliniază că desi există premisele unor scăderi de preţuri mai palpabile, în prezent preţul mediu al biletului de avion s-a stabilizat la un prag destul de înalt. O corecţie în jos a preţurilor ar putea avea loc în viitor, în funcţie de costurile înregistrate de companiile aeriene şi evoluţia cererii din piaţă.

„Preţul mediu s-a stabilizat la un nivel încă ridicat. Să vedem ce o să se întâmple în viitor, dacă încep să şi scadă în viitor” a mai spus şeful Vola la ZF Live.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bilete #calatorii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.