Pregătiţi-vă valizele pentru concedii: Era scumpirii biletelor de avion începe să apună

În anii de pandemie, dar şi înainte de criza sanitară, biletele de avion către marile oraşe europene se vindeau şi cu 10 sau 20 de euro. Imediat după pandemie, trendul s-a schimbat la 180 de grade, iar preţurile au început să crească vertiginos. Două bilete dus-întors pe ruta Bucureşti-Lisabona, în perioada 26-29 mai 2023 , au ajuns să coste în total 6.500 RON la Wizz Air, companie care se poziţionează a fi low-cost. O revenire către zboruri mai accesibile ar putea avea loc în 2024, în contextul în care piaţa a trecut de creşterile explozive, şi se îndreaptă spre o scădere uşoară, este de părere Daniel Truică, CEO Vola, citat de Ziarul Financiar.

„În România, piaţa s-a stabilizat ca preţuri. După pandemie s-au dus în sus, mult mai mult decât inflaţia. Trendul ăsta a atins un apogeu în 2023, iar acum noi vedem că în 2024 preţul mediu al biletului de avion a scăzut cu 4%” a declarat Daniel Truică, CEO Vola, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

CEO-ul Vola mai subliniază că desi există premisele unor scăderi de preţuri mai palpabile, în prezent preţul mediu al biletului de avion s-a stabilizat la un prag destul de înalt. O corecţie în jos a preţurilor ar putea avea loc în viitor, în funcţie de costurile înregistrate de companiile aeriene şi evoluţia cererii din piaţă.

„Preţul mediu s-a stabilizat la un nivel încă ridicat. Să vedem ce o să se întâmple în viitor, dacă încep să şi scadă în viitor” a mai spus şeful Vola la ZF Live.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bilete #calatorii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.