Premier Energy, compania miliardarului ceh Jiri Smejc, cumpără un parc eolian de 80 MW din Constanţa

Grupul Premier Energy, deţinut de fondul ceh de investiţii, Emma Capital, fondat de antreprenorul ceh Jiří Šmejc, a achiziţionat parcul eolian Mihai Viteazu din Constanţa, cu o capacitate totală instalată de 80 MW.

Tranzacţia ajunge la 88 de milioane de euro şi include aproximativ 520.000 de certificate verzi.

Oficialii companiei spun că preluarea urmează să se finalizeze în această vară, tranzacţia fiind condiţionată de aprobările de reglementare standard, inclusiv de aprobarea Consiliului Concurenţei.

Grupul Premier Energy, împreună cu subsidiara sa Alive Capital, este unul dintre cei mai mari jucători din segmentul energiei regenerabile, cu o capacitate instalată de peste 900 MW în proprietate, gestionare şi dezvoltare în România. Înainte de achiziţie, parcul eolian era gestionat de Alive Capital.

Recent, Premier Energy a finalizat achiziţia CEZ Vânzare, în urma căreia portofoliul regional de clienţi al întregului grup a urcat la 2,4 milioane de clienţi casnici şi non-casnici.

Începând cu finalul anului 2022, Premier Energy a devenit şi un jucător important în sectorul energiei regenerabile, prin achiziţii. Astfel, grupul îşi pregăteşte tranziţia către energie regenerabilă, ţinta setată pentru România fiind intre 1,4 GW si 1,6 GW în următorii trei ani.

Compania deţine în România proiecte de energie verde/regenerabilă, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, proiecte care sunt în proprietate, administrare sau sunt în curs de dezvoltare, şi care sunt împărţite în mod egal între proiecte eoliene şi fotovoltaice.

Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil.

Compania este într-un proces de listare la BVB în scopul atragerii de capital pentru dezvoltare. Potrivit informaţiilor din piaţă, Premier Energy ar fi selectat Citi Group şi Wood & Company Financial Services pentru a lucra la ceea ce ar putea fi prima mare listare de la Bursa de Valori Bucureşti după cea a Hidroelectrica din 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #achizitie #Premier Energy

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.