Premier Energy, compania miliardarului ceh Jiri Smejc, cumpără un parc eolian de 80 MW din Constanţa

Grupul Premier Energy, deţinut de fondul ceh de investiţii, Emma Capital, fondat de antreprenorul ceh Jiří Šmejc, a achiziţionat parcul eolian Mihai Viteazu din Constanţa, cu o capacitate totală instalată de 80 MW.

Tranzacţia ajunge la 88 de milioane de euro şi include aproximativ 520.000 de certificate verzi.

Oficialii companiei spun că preluarea urmează să se finalizeze în această vară, tranzacţia fiind condiţionată de aprobările de reglementare standard, inclusiv de aprobarea Consiliului Concurenţei.

Grupul Premier Energy, împreună cu subsidiara sa Alive Capital, este unul dintre cei mai mari jucători din segmentul energiei regenerabile, cu o capacitate instalată de peste 900 MW în proprietate, gestionare şi dezvoltare în România. Înainte de achiziţie, parcul eolian era gestionat de Alive Capital.

Recent, Premier Energy a finalizat achiziţia CEZ Vânzare, în urma căreia portofoliul regional de clienţi al întregului grup a urcat la 2,4 milioane de clienţi casnici şi non-casnici.

Începând cu finalul anului 2022, Premier Energy a devenit şi un jucător important în sectorul energiei regenerabile, prin achiziţii. Astfel, grupul îşi pregăteşte tranziţia către energie regenerabilă, ţinta setată pentru România fiind intre 1,4 GW si 1,6 GW în următorii trei ani.

Compania deţine în România proiecte de energie verde/regenerabilă, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, proiecte care sunt în proprietate, administrare sau sunt în curs de dezvoltare, şi care sunt împărţite în mod egal între proiecte eoliene şi fotovoltaice.

Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil.

Compania este într-un proces de listare la BVB în scopul atragerii de capital pentru dezvoltare. Potrivit informaţiilor din piaţă, Premier Energy ar fi selectat Citi Group şi Wood & Company Financial Services pentru a lucra la ceea ce ar putea fi prima mare listare de la Bursa de Valori Bucureşti după cea a Hidroelectrica din 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #achizitie #Premier Energy

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.