Premieră! Ziua Imnului Național al României va fi celebrată la Chișinău

25 Iul. 2023, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 15:53 // Actual //  bani.md

Ziua Imnului Național al României va fi celebrată în premieră, la Chișinău. Vineri, 28 iulie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, va avea loc un concert tematic, la care vor răsuna melodiile ce au servit drept imn național al României pe parcursul mai multor secole:

„Marș triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, primul imn de stat al României, care a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Imnul „Trăiască Regele” a fost interpretat oficial din 1884 și este cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial timp de 63 de ani.

„Zdrobite cătușe” unul dintre imnurile naționale din perioada comunismului, intonat între anii 1948 – 1953.

„Te slăvim, Românie”, adoptat în 1953. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză şi Dan Deşliupe muzica lui Matei Socor.

„Trei culori” devine imn național în anul 1977, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul, care aparţinea compozitorului, ar fi fost modificat de Nicolae Ceauşescu pentru a reflecta lozincile comuniste.

„Deșteaptă-te române!” devine imnul național în 1991și rămâne a fi simbolul României până în prezent. În perioada anilor 1991 – 1993, „Deșteaptă-te române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova.

Piesele muzicale vor fi intonate de „Corul Marii Uniri”, un ansamblu coral bărbătesc din Iași, format din 24 de membri, conduși de maestrul Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași.

Programul evenimentului:

  • 17:00 Conferință de presă, Sala Marii Uniri,

Vorbitori:

  1. Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași;
  2. Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Manager general al Bibliotecii Naționale a României;
  3. Dr. Eugen Sava, Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei;
  4. Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului;
  • 17:30-18:00 Sosirea invitaților,
  • 18:00-18:30 Deschiderea evenimentului,
  • 18:30-20:00 Concert „Corul Marii Uniri”,
  • 20:00-20:30 Recepție cu degustare de vinuri autohtone.

Moderator al evenimentului este Aura Revenco. Totodată, profesorul universitar, Dr. Adrian CIOROIANU, Managerul general al Bibliotecii Naționale a României, va prezenta un scurt istoric a celor șase imnuri ale României.

Evenimentul este organizat la inițiativa Asociației YUFest, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului „Imnul național, simbolul unității românilor!”, cu scopul de a păstra, dezvolta și afirma identitățile etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova, precum și întărirea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

Partenerii evenimentului: Opera Națională Română Iași, Primăria mun. Iași, Ateneul Național din Iași și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Concertul tematic va fi transmis în direct de către postul de televiziune RLIVE TV, Iași TV Life, Bucovina TV, dar și pe platformele online realitatea.mdrlive.md, bani.mdmoldovalive.mdrupor.md și pe paginile de Facebook.

Scurt istoric

Interzis timp de aproape o jumătate de secol, cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!” a fost consacrat, imediat după decembrie 1989, prin Constituţia din 1991, Imnul Naţional al României,

La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost intonat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile cântecului aparţin poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, iar linia muzicală a fost inspirată de o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn „o adevărată Marseilleză românească”. În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României.

„Deșteaptă-te române!” a fost și primul imn al  Republicii Democratice Moldovenești în perioada anilor 1917 – 1918, dar şi al Republicii Moldova din 1991 – 1994, fiind adoptat odată cu Declarația de Independență și drapelul de stat.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală