Premiul „otrăvit” de la Timișoara acordat Maiei Sandu este legal

Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un răspuns oficial la demersul instituției prezidențiale în legătură cu premiul de 30.000 de euro primit de Președinta Maia Sandu la Timișoara. Conform comunicatului difuzat de președinție, CNA spune că termenul de „premiu” nu se încadrează în noțiunea legală de „cadou”, iar regimul juridic al cadourilor nu este aplicabil în cazul acordării sau decernării unor premii.

CNA a subliniat că termenul de „premiu” nu este inclus în lista termenilor care se încadrează în noțiunea de „cadou”, așa cum este definită în articolul 16 alineatul (1) din Legea integrității nr. 82/2017. Instituția a accentuat că premiul „Timișoara pentru Valori Europene” a fost instituit printr-o hotărâre a Consiliului local și a fost aprobat prin act normativ al unei autorități publice, fiind transparent publicat pe pagina primăriei.

„Manipularea termenilor cu scopul de a denigra instituția prezidențială sunt un instrument de propagandă menit să slăbească încrederea în instituții și în societate. Premiile sunt o recunoaștere a meritelor, iar decernarea acestora este o practică firească la nivel internațional. De astfel de premii au beneficiat inclusiv prim-miniștri și președinți de țară”, a declarat Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Președintei.

Președinția Republicii Moldova a solicitat clarificări din partea CNA cu privire la legalitatea primirii premiului de către Maia Sandu. Conform declarației lui Băluțel, Președinta va decide modul de utilizare a banilor după ce aceștia vor fi transferați. Se remarcă că o deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a atras atenția că legislația nu permite șefei statului să accepte un astfel de cadou.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.