Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a fost vizată recent de un atac cibernetic

Banca Centrală Europeană (BCE) a informat marţi că preşedinta Christine Lagarde a fost vizată recent de un atac cibernetic, însă acesta a fost respins fără ca datele instituţiei să fie compromise, transmite Bloomberg.

„Putem confirma că a existat recent o tentativă de incident cibernetic în care a fost implicată preşedinta”, a declarat un purtător de cuvânt al BCE. „A fost identificat şi oprit rapid”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Anterior, publicaţia Business Insider a dezvăluit că preşedintABCE, Christine Lagarde, a primit un mesaj pe WhatsApp de la un număr de telefon utilizat de fostul cancelar german Angela Merkel. Însă, înşelătoria a fost descoperită atunci când Christine Lagarde a decis să iniţieze un apel telefonic pentru a verifica autenticitatea mesajului.

„Nu putem oferi alte detalii, deoarece investigaţia este în derulare”, a precizat BCE.

În ultimii ani, mai multe atacuri cibernetice masive din întreaga lume au fost descoperite ca având în spate hackeri care au legături sau fac parte din serviciile secrete ruseşti. Kremlinul neagă orice implicare.

#Christine Lagarde #BCE #atac cibernetic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.