Președintele Moldindconbank: Aplicăm diverse sisteme de protecție a clienților

Moldindconbank este liderul pieței la portofoliul de carduri bancare emise, care depășește cifra de 1,2 milioane, ceea ce atrage o responsabilitate sporită în vederea protecției clienților împotriva escrocilor. Despre aceasta a declarat Alexander Picker, președintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank, în cadrul emisiunii ”Dimineața” de la TV ONE, vorbind despre campania socială, lansată recent de către bancă.

”Suntem conștienți că escrocii au transformat furtul datelor personale și ale cardurilor într-un business, iar tentativele de fraudă devin din ce în ce mai sofisticate. Pentru că încrederea clienților și protecția banilor lor sunt obiective primordiale pentru noi, ne-am intensificat eforturile de comunicare și educare a societății. Ne bucurăm că inițiativa este bine primită atât de către clienții noștri, cât și de cei care se deservesc la alte bănci, ea fiind destinată tuturor. Campania noastră se va derula pe parcursul întregului an, iar în vederea unui impact mai mare colaborăm cu Poliția și alte instituții de stat. Vom face tot posibilul, pentru a combate acest fenomen”, a spus Alexander Picker.

Președintele Moldindconbank a precizat că banca oferă siguranța deplină a tranzacțiilor operate, dar e nevoie de sprijinul și atenția permanentă a clienților.

”Moldindconbank a implementat mecanisme antifraudă și sisteme de securitate informatică pentru a-și proteja clienții. Sistemul de securitate al băncii este bazat pe evaluare comportamentală. Există algoritmi și sisteme, care calculează comportamentul atipic pentru client, fiind emise alerte. Noi verificăm tranzacțiile, pe care sistemul le califică drept suspecte, iar clienții sunt direct contactați de angajații noștri”, a menționat el.

Potrivit lui Alexander Picker, deținătorii de carduri trebuie să urmeze regula ”celor trei NU”, iar în caz de suspiciune a tentativelor de fraudă să contacteze banca în care se deservesc: ”NU răspundeți la numere necunoscute, NU oferiți datele cardului, NU accesați linkuri dubioase. Dacă ați devenit victima unei fraude, atunci imediat contactați banca, în care vă deserviți, blocați cardul prin aplicație și apelați Poliția la 112. Clienții Moldindconbank pot suna la numărul 022 71 71 71”.

Campania a fost lansată printr-un spot social și a unei pagini dedicate pe site-ul micb.md.

Interviul integral poate fi urmărit mai jos:

#clienăi #Moldindconbank #protectie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.