Președintele Moldindconbank: Aplicăm diverse sisteme de protecție a clienților

Moldindconbank este liderul pieței la portofoliul de carduri bancare emise, care depășește cifra de 1,2 milioane, ceea ce atrage o responsabilitate sporită în vederea protecției clienților împotriva escrocilor. Despre aceasta a declarat Alexander Picker, președintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank, în cadrul emisiunii ”Dimineața” de la TV ONE, vorbind despre campania socială, lansată recent de către bancă.

”Suntem conștienți că escrocii au transformat furtul datelor personale și ale cardurilor într-un business, iar tentativele de fraudă devin din ce în ce mai sofisticate. Pentru că încrederea clienților și protecția banilor lor sunt obiective primordiale pentru noi, ne-am intensificat eforturile de comunicare și educare a societății. Ne bucurăm că inițiativa este bine primită atât de către clienții noștri, cât și de cei care se deservesc la alte bănci, ea fiind destinată tuturor. Campania noastră se va derula pe parcursul întregului an, iar în vederea unui impact mai mare colaborăm cu Poliția și alte instituții de stat. Vom face tot posibilul, pentru a combate acest fenomen”, a spus Alexander Picker.

Președintele Moldindconbank a precizat că banca oferă siguranța deplină a tranzacțiilor operate, dar e nevoie de sprijinul și atenția permanentă a clienților.

”Moldindconbank a implementat mecanisme antifraudă și sisteme de securitate informatică pentru a-și proteja clienții. Sistemul de securitate al băncii este bazat pe evaluare comportamentală. Există algoritmi și sisteme, care calculează comportamentul atipic pentru client, fiind emise alerte. Noi verificăm tranzacțiile, pe care sistemul le califică drept suspecte, iar clienții sunt direct contactați de angajații noștri”, a menționat el.

Potrivit lui Alexander Picker, deținătorii de carduri trebuie să urmeze regula ”celor trei NU”, iar în caz de suspiciune a tentativelor de fraudă să contacteze banca în care se deservesc: ”NU răspundeți la numere necunoscute, NU oferiți datele cardului, NU accesați linkuri dubioase. Dacă ați devenit victima unei fraude, atunci imediat contactați banca, în care vă deserviți, blocați cardul prin aplicație și apelați Poliția la 112. Clienții Moldindconbank pot suna la numărul 022 71 71 71”.

Campania a fost lansată printr-un spot social și a unei pagini dedicate pe site-ul micb.md.

Interviul integral poate fi urmărit mai jos:

#clienăi #Moldindconbank #protectie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.