Președintele unei țări amenință cu interzicerea pariurilor online în fața crizei de dependență

Luiz Inacio Lula da Silva, președintele Braziliei, a declarat duminică că ia în considerare interzicerea completă a pariurilor online, în cazul în care reglementările actuale nu vor reuși să combată dependența care afectează numeroși pariorii din țară. Declarațiile sale vin în contextul creșterii alarmante a fenomenului, care a devenit și mai pronunțat de la legalizarea pariurilor sportive în 2018, scrie REUTERS.

Studiile recente indică faptul că implicarea masivă a brazilienilor în pariurile sportive are un impact negativ asupra veniturilor gospodăriilor, reducând cheltuielile de consum și conducând la falimentul multor familii. Lula a subliniat că este inacceptabil ca familiile cu venituri mici, beneficiare ale ajutoarelor sociale prin programul Bolsa Familia, să cheltuie banii destinați supraviețuirii pe pariuri.

„Dacă reglementarea lor nu funcționează, nu voi ezita să pun capăt (pariurilor) definitiv,” a afirmat Lula reporterilor, după ce și-a exercitat votul în alegerile municipale din Sao Paulo.

Recent, Secretariatul brazilian al premiilor și pariurilor (SPA) a publicat o listă cu aproximativ 200 de companii autorizate să opereze pe piața pariurilor sportive, care a devenit una dintre cele mai mari din lume. Cu toate acestea, guvernul intenționează să intervină pentru a limita impactul social negativ al acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pariuri #interdictie #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.