Prețul gazelor a luat-o razna! La bursele internaționale mia de metri cubi a ajuns la 1900 USD

Preţul futures din august la hub-ul TTF la gazele naturale în Europa au ajuns la 1900 USD pentru o mie de metri cubi.

Pentru Republica Moldova, prețul metanului în luna iulie a ajuns la 980 USD, iar Moldovagaz s-a adresat deja la ANRE cu solicitarea de majorare a tarifului pentru consumatorii finali, la 24,45 de lei cu TVA. Compania își justifică majorarea urmare a pierderilor din tarif de 2,5 miliarde de lei.

Costul gazelor este afectat şi de scăderea livrărilor din Rusia, inclusiv prin gazoductul Nord Stream. Pe 14 iunie, Gazprom a fost nevoită să reducă livrările de gaze prin Nord Stream în comparaţie cu planul, din cauza returnării premature a unităţilor de pompare a gazului de către Siemens după reparaţii nefinalizate. Din această cauză, doar 40% din gazul ce poate fi pompat la capacitatea maximă a conductei este livrat în prezent prin Nord Stream.

În plus, pe 30 iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret prin care un SRL rus va înlocui Sakhalin Energy ca operator al proiectului Sakhalin-2.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#preț bursă #TTF #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.