Prețul grâului a crescut după atacurile asupra portului Odessa

Cotaţia grâului a crescut luni în condiţiile în care atacurile asupra portului Odessa au pus sub semnul întrebării implementarea acordului convenit săptămâna trecută, cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul a 20-25 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina, transmite Reuters.

Luni, la bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la grâu au crescut cu aproape 4%, până la 7,86 dolari per bushel, recuperând o mare parte din pierderile înregistrate vineri, când preţurile la grâu au scăzut cu aproape 6% după anunţarea acordului semnat la Istanbul.

„Pentru reluarea exporturilor ucrainene va fi nevoie atât de coridoare maritime sigure cât şi de porturi sigure. Ruşii au pus sub semnul îndoielii siguranţa porturilor imediat după ce a fost semnat acordul de shipping. Există din nou îndoieli.”, a spus un trader european.

Porturile maritime ale Ucrainei au fost închise după debutul invaziei ruseşti în februarie şi chiar dacă anumite livrări au putut fi făcute pe cale rutieră sau feroviară spre ţările vecine România şi Polonia, milioane de tone de cereale s-au acumulat la fermele din Ucraina. Scăderea livrărilor din partea unuia dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale a alimentat inflaţia alimentelor pe întreg globul iar agenţiile ONU au avertizat că ar putea duce la foamete şi migraţii în masă de o amploare fără precedent, scrie Agerpres.

„Pe lângă incertitudinea cu privire la cât de mult vor dura operaţiunile de înlăturare a minelor, proprietarii de nave nu vor naviga spre Ucraina, indiferent de cât de mari sunt tarifele, dacă vor considera că navele ar putea fi lovite de rachete”, a spus un alt trader european de cereale.

Înainte de invazia rusească, exporturile de grâu, porumb şi floarea-soarelui din Ucraina se făceau în proporţie de 90% pe mare şi în special prin Odessa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, care concentra 60% din activitatea portuară a ţării.

În replică, Kremlinul a subliniat luni că atacurile asupra portului ucrainean Odessa nu reprezintă un obstacol pentru exporturile de cereale ucrainene şi pentru punerea în aplicare a acordului semnat sub egida ONU. Bombardamentele „vizează doar infrastructura militară. Acest lucru nu este deloc legat de infrastructura folosită pentru punerea în aplicare a acordului privind exporturile de cereale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acordul semnat vineri la Istanbul va fi valabil timp de „120 de zile”, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte.

#Odessa #grau #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.