Prețul grâului a crescut după atacurile asupra portului Odessa

Cotaţia grâului a crescut luni în condiţiile în care atacurile asupra portului Odessa au pus sub semnul întrebării implementarea acordului convenit săptămâna trecută, cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul a 20-25 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina, transmite Reuters.

Luni, la bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la grâu au crescut cu aproape 4%, până la 7,86 dolari per bushel, recuperând o mare parte din pierderile înregistrate vineri, când preţurile la grâu au scăzut cu aproape 6% după anunţarea acordului semnat la Istanbul.

„Pentru reluarea exporturilor ucrainene va fi nevoie atât de coridoare maritime sigure cât şi de porturi sigure. Ruşii au pus sub semnul îndoielii siguranţa porturilor imediat după ce a fost semnat acordul de shipping. Există din nou îndoieli.”, a spus un trader european.

Porturile maritime ale Ucrainei au fost închise după debutul invaziei ruseşti în februarie şi chiar dacă anumite livrări au putut fi făcute pe cale rutieră sau feroviară spre ţările vecine România şi Polonia, milioane de tone de cereale s-au acumulat la fermele din Ucraina. Scăderea livrărilor din partea unuia dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale a alimentat inflaţia alimentelor pe întreg globul iar agenţiile ONU au avertizat că ar putea duce la foamete şi migraţii în masă de o amploare fără precedent, scrie Agerpres.

„Pe lângă incertitudinea cu privire la cât de mult vor dura operaţiunile de înlăturare a minelor, proprietarii de nave nu vor naviga spre Ucraina, indiferent de cât de mari sunt tarifele, dacă vor considera că navele ar putea fi lovite de rachete”, a spus un alt trader european de cereale.

Înainte de invazia rusească, exporturile de grâu, porumb şi floarea-soarelui din Ucraina se făceau în proporţie de 90% pe mare şi în special prin Odessa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, care concentra 60% din activitatea portuară a ţării.

În replică, Kremlinul a subliniat luni că atacurile asupra portului ucrainean Odessa nu reprezintă un obstacol pentru exporturile de cereale ucrainene şi pentru punerea în aplicare a acordului semnat sub egida ONU. Bombardamentele „vizează doar infrastructura militară. Acest lucru nu este deloc legat de infrastructura folosită pentru punerea în aplicare a acordului privind exporturile de cereale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acordul semnat vineri la Istanbul va fi valabil timp de „120 de zile”, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte.

#Odessa #grau #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.