Prețul grâului a crescut după atacurile asupra portului Odessa

25 Iul. 2022, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Iul. 2022, 14:43 // Actual //  MD Bani

Cotaţia grâului a crescut luni în condiţiile în care atacurile asupra portului Odessa au pus sub semnul întrebării implementarea acordului convenit săptămâna trecută, cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul a 20-25 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina, transmite Reuters.

Luni, la bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la grâu au crescut cu aproape 4%, până la 7,86 dolari per bushel, recuperând o mare parte din pierderile înregistrate vineri, când preţurile la grâu au scăzut cu aproape 6% după anunţarea acordului semnat la Istanbul.

„Pentru reluarea exporturilor ucrainene va fi nevoie atât de coridoare maritime sigure cât şi de porturi sigure. Ruşii au pus sub semnul îndoielii siguranţa porturilor imediat după ce a fost semnat acordul de shipping. Există din nou îndoieli.”, a spus un trader european.

Porturile maritime ale Ucrainei au fost închise după debutul invaziei ruseşti în februarie şi chiar dacă anumite livrări au putut fi făcute pe cale rutieră sau feroviară spre ţările vecine România şi Polonia, milioane de tone de cereale s-au acumulat la fermele din Ucraina. Scăderea livrărilor din partea unuia dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale a alimentat inflaţia alimentelor pe întreg globul iar agenţiile ONU au avertizat că ar putea duce la foamete şi migraţii în masă de o amploare fără precedent, scrie Agerpres.

„Pe lângă incertitudinea cu privire la cât de mult vor dura operaţiunile de înlăturare a minelor, proprietarii de nave nu vor naviga spre Ucraina, indiferent de cât de mari sunt tarifele, dacă vor considera că navele ar putea fi lovite de rachete”, a spus un alt trader european de cereale.

Înainte de invazia rusească, exporturile de grâu, porumb şi floarea-soarelui din Ucraina se făceau în proporţie de 90% pe mare şi în special prin Odessa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, care concentra 60% din activitatea portuară a ţării.

În replică, Kremlinul a subliniat luni că atacurile asupra portului ucrainean Odessa nu reprezintă un obstacol pentru exporturile de cereale ucrainene şi pentru punerea în aplicare a acordului semnat sub egida ONU. Bombardamentele „vizează doar infrastructura militară. Acest lucru nu este deloc legat de infrastructura folosită pentru punerea în aplicare a acordului privind exporturile de cereale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acordul semnat vineri la Istanbul va fi valabil timp de „120 de zile”, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte.

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 10:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 10:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Șefa Băncii Central Europeane, Christine Lagarde, a încasat anul trecut o remunerație totală estimată la aproximativ 726.000 de euro, cu peste 50% mai mult decât salariul făcut public de instituție, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Raportul anual al BCE indică un salariu de bază de 466.000 de euro pentru Lagarde. Totuși, jurnaliștii FT au calculat că, odată incluse beneficiile suplimentare și veniturile din funcții externe, remunerația totală urcă cu circa 56%. Astfel, Lagarde devine cel mai bine plătit oficial public din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, diferența provine în principal din: aproximativ 135.000 de euro sub formă de alocații pentru locuință și cheltuieli conexe,
circa 125.000 de euro obținuți din calitatea sa de membru în consiliul Bank for International Settlements, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

Aceste sume nu sunt detaliate individual în raportările BCE, iar BIS publică doar date agregate privind remunerațiile consiliului său.
Prin comparație, câștigurile Christinei Lagarde sunt de aproape patru ori mai mari decât salariul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a cărui remunerație este plafonată prin lege la circa 173.000 de euro anual.
Deși veniturile sale rămân mult sub cele ale directorilor marilor corporații europene, analiza FT a reaprins controversa privind transparența.

Spre deosebire de companiile listate din UE, obligate să publice detalii exhaustive despre pachetele salariale, BCE nu este supusă acelorași standarde de raportare.

Eurodeputatul german Fabio De Masi a criticat nivelul de transparență, afirmând că „cel mai puternic oficial monetar al Europei” ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate publică. Spre comparație, directorul general al Deutsche Bank a raportat public venituri de 9,8 milioane de euro în 2024.

BCE a declarat că structura salarială a președintelui a fost stabilită la fondarea instituției, în 1998, și a fost ajustată doar în linie cu majorările salariale aplicate întregului personal. Totodată, banca susține că practicile sale de raportare sunt conforme cu cele ale altor instituții publice internaționale și că transparența a fost îmbunătățită în timp.

Financial Times mai notează că estimările nu includ contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate sau eventualele plăți de tranziție.

Luate împreună, acestea ar putea ridica veniturile totale ale Christinei Lagarde pe durata mandatului său de opt ani la până la 6,5 milioane de euro. Din 2030, aceasta ar urma să beneficieze de o pensie anuală de circa 178.000 de euro din partea BCE.