Prețul petrolului, la cel mai redus nivel din ultima lună. Fricile care au dus la această scădere

Preţurile petrolului au scăzut vineri cu aproximativ 6%, până la un minim al ultimelor patru săptămâni, din cauza temerilor că majorarea ratelor dobânzilor de către marile bănci centrale ar putea încetini economia mondială şi ar putea reduce cererea de energie, transmite Reuters.

De asemenea, dolarul american a exercitat presiuni asupra preţurilor petrolului urcând în această săptămână la cel mai ridicat nivel din decembrie 2002 faţă de un coş de valute.
Aprecierea dolarului face ca petrolul să devină mai scump pentru cumpărătorii care folosesc alte valute.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 6,69 dolari, sau cu 5,6%, până la 113,12 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 8,03 dolari, sau 6,8%, până la 109,56 dolari pe baril. Aceasta a fost cea mai scăzută închidere pentru Brent din 20 mai şi cea mai scăzută pentru WTI din 12 mai.

Petrolul Brent a înregistrat astfel cea mai mare scădere procentuală zilnică de la începutul lunii mai, iar pentru petrolul WTI a fost cel mai mare declin de la sfârşitul lunii martie.

În această săptămână, contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut pentru prima dată în cinci săptămâni, în timp ce preţul petrolului WTI a coborây pentru prima dată în opt săptămâni.

Luni, nu vor avea loc tranzacţii în SUA, fiind sărbătoarea Juneteenth.

”Preţurile ţiţeiului au scăzut pe măsură ce dolarul a crescut, Rusia a semnalat că exporturile de petrol ar trebui să crească şi pe măsură ce cresc temerile de recesiune globală”, a declarat Edward Moya, analist senior de piaţă la firma de date şi analiză OANDA.

Reprezentanţii băncilor centrale la nivel mondial care au relaxat rapid politicile monetare în timpul pandemiei, pentru a evita o recesiune, măresc acum dobânzilepentru a lupta cu inflaţia.

Rezerva Federală a majorat săptămâna aceasta dobânzile din SUA cu 0,75 puncte procentuale, cel mai mult în ultimul un sfert de secol.

#nivel redus #baril #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Magnatul Vaja Jhashi, cunoscut drept „baronul cerealelor” din Republica Moldova, a făcut publice cifrele care descriu amploarea imperiului agroindustrial pe care îl conduce. Grupul Trans-Oil, controlat de acesta, domină piața cerealelor și a uleiurilor din țară, unde deține o cotă estimată la 60%, fiind cel mai mare procesator, exportator și operator logistic din sector.

Pe segmentul de procesare, Trans-Oil administrează cinci uzine de producere a uleiului vegetal, situate în Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești în Republica Moldova, în Țăndărei în România și în Sid în Serbia. Împreună, aceste unități au o capacitate totală de procesare de 4.150 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi. În Serbia, în localitatea Sremska Mitrovica, grupul construiește o uzină destinată procesării porumbului pentru producerea amidonului și glucozei, extinzându-și astfel activitatea într-un nou segment industrial.

Trans-Oil dispune de o infrastructură logistică proprie, adaptată volumelor mari de export, care include 175 de vagoane de cale ferată, două nave fluviale pentru transportul uleiului, o navă fluvială pentru transportul cerealelor și două nave maritime — una destinată cerealelor și cealaltă uleiului.

Rețeaua portuară operată de Trans-Oil este una dintre cele mai extinse din regiune. Compania administrează două terminale cerealiere în Giurgiulești în Republica Moldova, două terminale de cereale și ulei în Reni în Ucraina, un terminal cerealier și unul de ulei în Luka–Bačka Palanka și Pančevo în Serbia, precum și un terminal de cereale și ulei în Constanța, România. Capacitatea totală de transbordare depășește 5 milioane de tone de cereale și 0,7 milioane de tone de ulei pe an, consolidând poziția grupului ca jucător regional major în transportul și exportul produselor agricole.

Pentru asigurarea mentenanței tehnice și respectarea normelor legale, companiile grupului au investit aproximativ 9 milioane de dolari în anul financiar încheiat la 30 iunie 2025. Trans-Oil continuă astfel politica de modernizare a infrastructurii, menită să susțină ritmul accelerat al activităților comerciale.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.