Prețul votului prin corespondență: Cheltuielile vor fi suportate în funcție de numărul alegătorilor

Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

#votul prin corespondenta #cheltuieli #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).