Prețul votului prin corespondență: Cheltuielile vor fi suportate în funcție de numărul alegătorilor

05 Sept. 2024, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Sept. 2024, 14:55 // Actual //  bani.md

Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.