Prețul votului prin corespondență: Cheltuielile vor fi suportate în funcție de numărul alegătorilor

Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

#votul prin corespondenta #cheltuieli #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.