Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în UE, din 2010 până astăzi

O comparație între piața imobiliară pe teritoriul Uniunii Europene în timpul crizei economice din 2008-2010 și primul semestru al anului 2023 arată că prețurile achiziționării unei locuințe, precum și în ceea ce privește prețul chiriilor, conform unor date recente oferite de Eurostat.

Când primele trimestre din anii 2010 și 2023 sunt comparate, cel mai mult au crescut prețurile locuințelor din Estonia – cu valori care depășesc 200% –, și ale Ungariei, unde prețurile au crescut peste marja de 180%, arată raportul Eurostat.

În Grecia, prețurile locuințelor au scăzut, în schimb, cu 14%, iar la aceeași extremă a graficului se încadrează și Italia, cu o scădere de 9%.

După o scădere bruscă între al doilea trimestru al anului 2011 și primul trimestru al anului 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile între 2013 și 2014. Apoi, după o creștere rapidă la începutul lui 2015, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În al treilea trimestru al anului 2022, prețurile locuințelor au crescut în același ritm cu chiriile (ambele +0,7% față de trimestrul al doilea din 2022). Din trimestrul al patrulea din 2022, prețurile locuințelor au început să scadă, în timp ce chiriile au continuat să crească.

Pentru chirii, prețurile au crescut în 26 de țări din UE și au scăzut într-una, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (+212%) și Lituania (+165%). Singura scădere a fost înregistrată în Grecia (-22%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie