Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în UE, din 2010 până astăzi

O comparație între piața imobiliară pe teritoriul Uniunii Europene în timpul crizei economice din 2008-2010 și primul semestru al anului 2023 arată că prețurile achiziționării unei locuințe, precum și în ceea ce privește prețul chiriilor, conform unor date recente oferite de Eurostat.

Când primele trimestre din anii 2010 și 2023 sunt comparate, cel mai mult au crescut prețurile locuințelor din Estonia – cu valori care depășesc 200% –, și ale Ungariei, unde prețurile au crescut peste marja de 180%, arată raportul Eurostat.

În Grecia, prețurile locuințelor au scăzut, în schimb, cu 14%, iar la aceeași extremă a graficului se încadrează și Italia, cu o scădere de 9%.

După o scădere bruscă între al doilea trimestru al anului 2011 și primul trimestru al anului 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile între 2013 și 2014. Apoi, după o creștere rapidă la începutul lui 2015, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În al treilea trimestru al anului 2022, prețurile locuințelor au crescut în același ritm cu chiriile (ambele +0,7% față de trimestrul al doilea din 2022). Din trimestrul al patrulea din 2022, prețurile locuințelor au început să scadă, în timp ce chiriile au continuat să crească.

Pentru chirii, prețurile au crescut în 26 de țări din UE și au scăzut într-una, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (+212%) și Lituania (+165%). Singura scădere a fost înregistrată în Grecia (-22%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Superioară Regională din Frankfurt pe Main a deschis o procedură care ar putea duce la confiscarea a peste 720 de milioane de euro din conturile unei bănci rusești, relatează publicația germană Die Zeit. Suma ar putea fi pierdută în urma suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor europene impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei, inițiativa aparține Procuraturii Federale a Germaniei, care a cerut instanței declanșarea procedurii pe baza suspiciunii că au existat încercări de a eluda interdicția de folosire a fondurilor înghețate. Banca în cauză – al cărei nume nu a fost dezvăluit – a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, pierzând astfel dreptul de a dispune de activele sale aflate în băncile europene.

După înghețarea conturilor, funcționari ai instituției financiare ruse ar fi încercat să transfere peste 720 de milioane de euro dintr-un cont al băncii aflate la Frankfurt, potrivit Ministerului Justiției din landul Hessa. Transferul a fost însă blocat de banca europeană care administra contul.

Dacă suspiciunile se confirmă, instanța germană ar putea decide confiscarea definitivă a sumei, în baza legislației privind încălcarea regimului de sancțiuni.

Până la începutul războiului din Ucraina, mai multe bănci ruse aveau reprezentanțe în Germania, inclusiv Sberbank, care opera la Frankfurt și deservea clienți corporativi din mai multe state europene. În noiembrie 2024, Banca Centrală a Rusiei a eliminat de pe site toate informațiile referitoare la filialele sale externe.