Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în UE, din 2010 până astăzi

O comparație între piața imobiliară pe teritoriul Uniunii Europene în timpul crizei economice din 2008-2010 și primul semestru al anului 2023 arată că prețurile achiziționării unei locuințe, precum și în ceea ce privește prețul chiriilor, conform unor date recente oferite de Eurostat.

Când primele trimestre din anii 2010 și 2023 sunt comparate, cel mai mult au crescut prețurile locuințelor din Estonia – cu valori care depășesc 200% –, și ale Ungariei, unde prețurile au crescut peste marja de 180%, arată raportul Eurostat.

În Grecia, prețurile locuințelor au scăzut, în schimb, cu 14%, iar la aceeași extremă a graficului se încadrează și Italia, cu o scădere de 9%.

După o scădere bruscă între al doilea trimestru al anului 2011 și primul trimestru al anului 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile între 2013 și 2014. Apoi, după o creștere rapidă la începutul lui 2015, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În al treilea trimestru al anului 2022, prețurile locuințelor au crescut în același ritm cu chiriile (ambele +0,7% față de trimestrul al doilea din 2022). Din trimestrul al patrulea din 2022, prețurile locuințelor au început să scadă, în timp ce chiriile au continuat să crească.

Pentru chirii, prețurile au crescut în 26 de țări din UE și au scăzut într-una, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (+212%) și Lituania (+165%). Singura scădere a fost înregistrată în Grecia (-22%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.