Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în UE, din 2010 până astăzi

O comparație între piața imobiliară pe teritoriul Uniunii Europene în timpul crizei economice din 2008-2010 și primul semestru al anului 2023 arată că prețurile achiziționării unei locuințe, precum și în ceea ce privește prețul chiriilor, conform unor date recente oferite de Eurostat.

Când primele trimestre din anii 2010 și 2023 sunt comparate, cel mai mult au crescut prețurile locuințelor din Estonia – cu valori care depășesc 200% –, și ale Ungariei, unde prețurile au crescut peste marja de 180%, arată raportul Eurostat.

În Grecia, prețurile locuințelor au scăzut, în schimb, cu 14%, iar la aceeași extremă a graficului se încadrează și Italia, cu o scădere de 9%.

După o scădere bruscă între al doilea trimestru al anului 2011 și primul trimestru al anului 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile între 2013 și 2014. Apoi, după o creștere rapidă la începutul lui 2015, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În al treilea trimestru al anului 2022, prețurile locuințelor au crescut în același ritm cu chiriile (ambele +0,7% față de trimestrul al doilea din 2022). Din trimestrul al patrulea din 2022, prețurile locuințelor au început să scadă, în timp ce chiriile au continuat să crească.

Pentru chirii, prețurile au crescut în 26 de țări din UE și au scăzut într-una, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (+212%) și Lituania (+165%). Singura scădere a fost înregistrată în Grecia (-22%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”