Preţurile petrolului au crescut cu 3% miercuri, revenind de la minimele mai multor luni

Preţurile petrolului au crescut cu 3% miercuri, revenind de la minimele mai multor luni, după ce datele au arătat o retragere mai mare decât aşteptările a stocurilor de ţiţei din SUA, chiar dacă au persistat îngrijorările legate de cererea slabă de ţiţei din China, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 2,13 USD, sau cu 2,8%, la 78,61 USD pe baril.

Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate a crescut cu 2,36 USD, sau cu 3,22%, la 75,56 USD.

Stocurile de ţiţei din SUA au scăzut pentru a şasea săptămână consecutiv, cu 3,7 milioane de barili, până la 429,3 milioane de barili, săptămâna trecută, au arătat datele guvernamentale, mai mult decât aşteptările analiştilor dintr-un sondaj Reuters, pentru o retragere de 700.000 de barili.

”Povestea aici este că cererea este mai puternică decât credeau oamenii, iar ofertele generale sunt mai strânse”, a spus Phil Flynn, analist la Price Futures Group.

”Oferta de ţiţei este sub medie pentru această perioadă a anului”, a menţionat el.

Datele industriei de la Institutul American de Petrol (API) au arătat marţi o creştere neaşteptată a stocurilor de ţiţei şi benzină.

Luni, preţul petrolului Brent a coborât la cel mai redus nivel de la începutul lunii ianuarie, iar cel al petrolului WTI a atins cel mai redus nivel din februarie, în timp ce declinul pieţei bursiere globale s-a adâncit din cauza preocupărilor privind o potenţială recesiune în SUA, după datele slabe privind locurile de muncă.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au întrerupt marţi o serie de scădere de trei sesiuni.

Tensiunile din Orientul Mijlociu au continuat să alimenteze îngrijorările privind aprovizionarea, miercuri, susţinând preţurile.

Orientul Mijlociu se pregăteşte pentru un posibil nou val de atacuri din partea Iranului şi a aliaţilor săi după uciderea de săptămâna trecută a unor membri de rang înalt ai grupărilor militante Hamas şi Hezbollah, cu îngrijorarea că conflictul din Gaza se transformă într-un război mai larg din Orientul Mijlociu.

Oficialii americani au fost în contact constant cu aliaţii şi partenerii din regiune şi există ”un consens clar” că nimeni nu ar trebui să escaladeze situaţia, a declarat marţi secretarul de stat Antony Blinken.

”Orice escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea prezenta un risc mai mare de întrerupere a aprovizionării din regiune”, a spus analistul ANZ Daniel Hynes.

Sprijinind viziunea cererii în scădere, datele comerciale din China au arătat că importurile zilnice de ţiţei din iulie au coborât la cel mai scăzut nivel din septembrie 2022. China este cel mai mare importator de ţiţei din lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.