Prețurile reglementate „împing” CET Nord înapoi la Moldovagaz după tentativa de ieșire pe piața liberă

CET Nord a decis să iasă de pe piața liberă de achiziție a gazelor naturale și să revină la Moldovagaz, după ce a întâmpinat mai multe dificultăți legate de reglementarea prețurilor. Într-o declarație făcută recent, Brînza a explicat că CET Nord a fost prima entitate care a părăsit piața reglementată, achitându-și toate datoriile, și a semnat, pe 15 martie, convenția cu Bursa Română de Mărfuri (BRM), iar la 11 aprilie a procurat gaze naturale la un preț mai mic decât cel reglementat, a declarat Marian Brînza, directorul CET Nord.

„Am hotărât să achiziționăm gaze până la 1 octombrie și apoi să continuăm pe termen lung, pe un an gazier. Însă, pe parcurs, am întâmpinat mai multe impedimente legate de punctul 28 din metodologia ANRE, care plafonează prețul. Acesta a limitat cheltuielile de achiziție, iar prețurile aplicate nu puteau depăși nivelul celor reglementate de ANRE”, a spus Brînza.

Directorul CET Nord a menționat că au avut mai multe ședințe pentru modificarea legislației secundare, dar nu s-a găsit o soluție care să permită liberalizarea pieței și echilibrarea prețurilor. De asemenea, Brînza a subliniat că în data de 28 iunie, compania a primit o ofertă cu un preț mai mare de 9.000 MDL/MWh, față de prețul reglementat de 7.750 MDL/MWh, iar în septembrie, prețul a fost ajustat, dar în continuare s-a înregistrat o pierdere de aproximativ 2,6 milioane de lei din cauza diferenței de preț.

În ciuda încercărilor de a achiziționa gaze la prețuri mai avantajoase, CET Nord a fost nevoită să revină la Moldovagaz din cauza obstacolelor reglementare și a diferențelor de preț, care au avut un impact negativ asupra tarifului și asupra stabilității financiare a companiei.

Pe 11 aprilie 2024, CET Nord a efectuat prima achiziție de gaze naturale pe platforma bursieră BRM, iar câștigătoare a licitației a fost desemnată compania „NATURAL GAZ DC”. Acest contract viza livrarea unei cantități de 22.279,649 MWh-G de gaze naturale pentru perioada mai-septembrie, la prețul de 691,90 MDL/MWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #metan #achizitii #Moldovagaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.