Prezență ridicată la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale: Peste 10% până la ora 10:00

Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a depășit pragul de 10% până la ora 10:00, cu aproape 289.000 de cetățeni prezenți la urne, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC). Comparativ cu primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, cetățenii se arată mai activi; atunci, rata de participare de 10% a fost atinsă aproape de ora 11:00.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat în cadrul unui briefing că circumscripția electorală Rezina înregistrează cea mai activă participare, cu o rată de peste 12%. În municipiul Chișinău, aproximativ 10% dintre alegători și-au exercitat dreptul de vot până la această oră.

În cele 30 de secții destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, s-au prezentat peste 5.000 de votanți. Totodată, în străinătate, peste 30.000 de cetățeni moldoveni au votat până la ora 10:00, semnificativ mai mulți decât cei 18.000 care au participat la primul tur în același interval.

„Votul din străinătate se desfășoară în condiții normale, iar la ora 09:00, ora Moldovei, și-au început activitatea 32 de secții din Irlanda, Marea Britanie și Portugalia. Urmează să se deschidă și cele 21 de secții de votare din SUA și Canada”, a precizat Caraman.

De asemenea, CEC a raportat că nu au existat incidente majore, însă s-au înregistrat câteva cazuri de transportare organizată a alegătorilor, documentate de autorități. Inspectoratul General al Poliției a raportat, de asemenea, unele încălcări ale procesului electoral, precum fotografierea buletinului de vot, agitație electorală, afișaj electoral neautorizat și alte nereguli legate de dreptul la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CEC #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţurile petrolului au urcat luni cu aproape 3% ca urmare a deciziei OPEC+ de a amâna planurile de creştere a producţiei cu o lună, în timp ce piaţa se pregăteşte pentru o săptămână critică, în care americanii vor alege un nou preşedinte, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,82%, la 75,16USD pe baril. Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,01%, la 71,58 USD pe baril.

Duminică, OPEC+ a declarat că îşi va prelungi reducerea producţiei de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) cu încă o lună, în decembrie, cu o creştere deja amânată din octombrie, din cauza scăderii preţurilor şi a cererii slabe.

OPEC+, care include Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol plus Rusia şi alţi aliaţi, trebuia să crească producţia lunară cu 180.000 bpd din decembrie.

Prelungirea reducerii pentru tot trimestrul patru al anului 2024 ”aruncă în incertitudine angajamentul grupului de a normaliza livrările” în 2025, a declarat Walt Chancellor, un strateg energetic la Macquarie, adăugând că anunţul ar putea atenua unele temeri legate de ”un război al preţurilor” al OPEC+.

OPEC rămâne foarte optimistă în ceea ce priveşte cererea de petrol atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a declarat luni secretarul general Haitham Al Ghais la un eveniment din industria energetică la Abu Dhabi.

Grupul TotalEnergies estimează că cererea globală de petrol va atinge vârful după 2030, în cele două scenarii cele mai probabile de tranziţie energetică din raportul său anual privind perspectivele energetice.

Între timp, CEO-ul companiei italiene de energie Eni a spus că reducerile OPEC+ ale livrărilor de petrol şi eforturile recente de a le elimina au crescut volatilitatea pe pieţele de energie şi au împiedicat investiţiile în producţie nouă.

Producţia de petrol a OPEC a revenit în octombrie de la cel mai scăzut nivel din acest an, în luna precedentă, deoarece Libia a rezolvat o criză politică, a constatat un sondaj Reuters, deşi un efort suplimentar al Irakului de a-şi îndeplini reducerile promise alianţei mai largi OPEC+ a limitat câştigul.

Pe plan politic, candidata democrată Kamala Harris şi republicanul Donald Trump rămân practic la egalitate în sondajele de opinie înainte de ziua alegerilor prezidenţiale americane de marţi, iar câştigătorul ar putea să nu fie cunoscut timp de câteva zile după încheierea votului.

Investitorii au urmărit, de asemenea, orice escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Joi, site-ul de ştiri american Axios a relatat că serviciile de informaţii israeliene au sugerat că Iranul se pregăteşte să atace Israelul din Irak în câteva zile, citând două surse israeliene neidentificate.

”Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt din nou în prim plan în timp ce traderii aşteaptă atacul de răspuns iranian”, a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior pentru tranzacţionare la BOK Financial.