Primăria Chișinău încearcă o soluție amiabilă cu EPAMEDIA. Proiect nou, examinat de CMC

Primăria Chișinău anunță că încă din anul 2021 încearcă o soluție pe cale amiabilă cu compania EPAMEDIA, care administrează stațiile de așteptare pentru transportul public din capitală. Potrivit consilierului primarului Ion Ceban, Vladimir Mitru, administrația locală a propus atunci Consiliului Municipal Chișinău aprobarea unui proiect de tranzacție prin care EPAMEDIA ar fi primit 75 de amplasamente pentru gherete destinate vânzării de abonamente la transportul public, fără comision, în schimbul renunțării la orice pretenții financiare. Propunerea, prezentată de două ori, nu a întrunit sprijinul necesar în Consiliu, transmite IPN.

EPAMEDIA și-a exprimat disponibilitatea de a accepta această tranzacție, dacă CMC aprobă, a precizat Mitru în cadrul unei conferințe de presă.

Chiar dacă contractul cu EPAMEDIA a expirat în 2022, Primăria nu a preluat stațiile, evitând astfel tensionarea relațiilor și escaladarea către un proces arbitral. În consecință, compania continuă să administreze și să întrețină infrastructura, fără costuri pentru municipalitate.

Situația a reintrat recent în atenție după ce, pe 16 aprilie 2024, compania a transmis o scrisoare oficială prin care solicita desemnarea unui arbitru până la 22 aprilie, avertizând că, în caz contrar, va cere desemnarea acestuia din oficiu. Totuși, EPAMEDIA și-a reiterat deschiderea pentru continuarea negocierilor.

În replică la acuzațiile unor consilieri privind lipsa de transparență și acces limitat la documente, Primăria menționează că toate actele relevante au fost puse la dispoziția membrilor grupului de lucru. Totodată, s-a subliniat că municipalitatea deține principalele documente contractuale, deși o parte din corespondența din perioada 2007 – 2019 este incompletă.

Reprezentanții Primăriei au reamintit că, în litigiile anterioare, legate de refuzul eliberării autorizațiilor de publicitate, instanțele de judecată, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au dat câștig de cauză administrației locale.

Următoarea etapă este programată pentru 15 mai, când Consiliul Municipal Chișinău va examina un nou proiect de decizie ce prevede delegarea unor reprezentanți în vederea negocierii unui acord amiabil. Executivul municipalității susține că este pregătit cu toate argumentele necesare pentru evitarea unui litigiu costisitor.

Contractul Primăriei Chișinău cu EPAMEDIA, semnat la 19 ianuarie 2007 pentru o durată de zece ani, prevedea construirea a 300 de stații de transport public pe cheltuiala companiei, în schimbul dreptului de a amplasa 1580 de panouri publicitare și 600 de city-light-uri, inclusiv în fiecare stație, pe toată perioada contractuală.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.