Primăria latifundiară. Câte milioane a plătit o gheretă ca să vândă ceai și prăjituri

La cea de-a șasea licitație deschisă pentru obținerea dreptului de a încheia un contract pentru amplasarea unității de comerț ambulant stradal pe teritoriul capitalei, desfășurată luni, au fost adjudecate 10 locuri, în valoare totală de 12,3 milioane de lei.

Cel mai scump loc de comerț din cadrul licitației a fost oferit la prețul de 3,1 milioane de lei, pentru o gheretă pentru ceai, cafea și produse de patiserie, amplasată în sectorul Botanica, str. N. Zelinski, 13. De asemenea, au fost propuse sume mari pentru amplasarea chioșcurilor în sectorul Râșcani, str. Albișoara, 84/6 – 2,9 milioane de lei și în Scuarul Catedralei – 2,3 milioane de lei.

Din cele 28 de locuri expuse la concurs 18 au fost retrase din cauza lipsei de solicitanți. Cele 3 poziții adjudecate pentru comercializarea presei periodice, a articolelor de birotică și suvenirelor au fost obținute prin negociere directă, datorită participări unui singur solicitant. Pentru locurile prevăzute pentru amplasarea gheretelor pentru flori nu s-a înregistrat niciun participant.

Termenul contractului pentru dreptul de comercializare este de 5 ani.

Primarul General, Ion Ceban, a menționat că licitațiile pentru comercializarea din gherete se desfășoară în vederea acumulării de surse financiare în buget, precum și în scopul oferirii operatorilor economici condiții egale de desfășurare a activității pe segmentul comerț ambulant stradal.

Licitația nr. 6 este cel de-al patrulea concurs de profil desfășurat în anul curent. La primele 3 concursuri de profil desfășurate în anul 2021 au fost adjudecate loturi pentru gherete în sumă de 53,3 milioane de lei.

#gheretă #milioane #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.