Primele fisuri în domeniul construcțiilor! Autorizațiile, în picaj. O nouă scumpire a apartamentelor?

28 Iul. 2022, 17:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iul. 2022, 17:02 // Actual //  bani.md

Apar primele semne de slăbiciune în domeniul construcțiilor, în condițiile în care autorizațiile pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale sunt în scădere cu 12,7% în șase luni ale anului comparativ perioada similară a anului precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-iunie 2022 s-au eliberat 1094 de autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale, în descreștere cu 14,6% şi 515 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale, în descreştere cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Din totalul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri 53,3% sunt pentru zona rurală.

Chișinăul care concentrează 80% din totalul pieței imobiliare a înregistrat și cea mai mare descreștere a autorizațiilor de construcții (-52), la fel și pentru cele nerezidențiale (-10).

Economistul Veaceslav Ioniță susține că reducerea autorizațiilor de construcții va avea un impact asupra prețurilor la imobile, care și așa sunt în ascensiune urmare a scumpirii materialelor de construcții.

Datele Bursei Imobiliare Lara relevă că în luna iunie prețul mediu al metrului pătrat s-a menținut la 670 de euro la apartamentele vechi. Cele mai scumpe imobile au fost în sectorul Centru al Capitalei – 928 euro, iar cele mai ieftine la Otovasca – 452 euro.

La locuințele noi prețul mediul al  metrului pătrat a fost de 805 euro. Cela mai scumpe, la fel, au fost în sectorul Centru al Capitalei – 1080 euro, iar celea mai ieftine la Otovascaa – 538 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.