Consumul mondial de cărbune va atinge recorduri istorice în acest an

Consumul global de cărbune este posibil să se apropie în acest an de recordul absolut de opt miliarde de tone stabilit în anul 2013, pe măsură ce economiile europene vor căuta să facă economii la gazele naturale, a estimat joi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), informează Bloomberg.

„În pofida încetinirii economiei mondiale şi a carantinelor din China, creşterea explozivă a preţului gazelor naturale, după invazia rusă din Ucraina, impulsionează utilizarea de cărbune la nivel mondial în acest an”, a apreciat IEA într-un raport publicat joi.

Pe baza tendinţelor economice actuale, consumul mondial de cărbune ar putea creşte cu 0,7%, până la opt miliarde de tone în acest an.

China este responsabilă pentru mai mult de jumătate din cererea globală de cărbune. Deşi cererea de cărbune a Chinei a scăzut cu 3% în prima jumătate a anului, situaţia ar urma să se inverseze în a doua jumătate.

În cazul Uniunii Europene, IEA se aşteaptă la o creştere a consumului de cărbune cu 7% în acest an, având în vedere că statele membre au puţine surse de aprovizionare cu gaze. Agenţia Internaţională a Energiei mizează pe faptul că cererea mare de cărbune va continua şi în a doua jumătate a anului, având în vedere că mai multe state UE au prelungit durata de funcţionare a termocentralelor pe cărbune sau au redeschis unele termocentrale pentru a asigura aprovizionarea cu electricitate.

De altfel, sectorul producţiei de electricitate va fi cel mai mare contributor la creşterea consumului de cărbune al Uniunii Europene în acest an, IEA estimând că cerere de cărbune pentru producţia de electricitate va creşte cu 16% în 2022.

Consumul total de cărbune în Europa a crescut cu 14% anul trecut, în condiţiile în care economiile şi-au revenit din restricţiile introduse în timpul pandemiei, restricţii care au dus la diminuare cererii de electricitate.

Tot acest consum ridicat vine într-un moment în care preţurile la cărbune au atins valori record, iar preconizatul embargou ce ar urma să fie introdus de UE pentru importurile de cărbune din Rusia va pune noi presiuni pe partea de aprovizionare.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

#carbune #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.