Primii ochelari inteligenți Facebook ar putea fi interziși. LED-ul prea mic permite filmarea pe ascuns

Autoritățile europene nu sunt prea încântate de noii ochelari inteligenți Facebook cu design Ray-Ban, luând în considerare amendarea producătorului pentru modul în care aceștia pot fi folosiți la spionarea altor persoane.

Concret, singurul lucru care deosebește noul accesoriu girat de Facebook de niște ochelari-spion cumpărați de pe Aliexpress este prezența unui mic LED alb, care ar trebui să alerteze persoanele din jur cu privire la faptul că posesorul folosește un accesoriu dotat cu cameră video, activă la momentul respectiv. Punând paie pe foc, funcția de filmare și obținerea de poze pot fi declanșate prin comandă vocală, fără a da prea mult de bănuit celor din jur.

Comisia Irlandeză pentru Protecția Datelor (DPC) precizează că a solicitat companiei americane să demonstreze că indicatorul LED prevăzut pe ochelarii inteligenți este o modalitate eficientă pentru alertarea altor persoane, cu privire la faptul că sunt înregistrate de purtătorul ochelarilor. Simultan, Garante, autoritatea italiană responsabilă cu protejarea dreptului la intimitate a ridicat propriile obiecții referitoare la ochelarii Facebook, însă acțiunea irlandezilor are prioritate, având în vedere faptul că sediul regional al Facebook se află în Irlanda.

Potrivit Facebook, gadgetul creat mai degrabă cu scop demonstrativ reprezintă ”următorul pas” în direcția creării unor ochelari ”smart” cu funcții de realitate augmentată, compania precizând că specificațiile inițiale nu includ capabilități AR.

„Deși este acceptat faptul că multe dispozitive, inclusiv telefoanele inteligente, pot înregistra persoane terțe, în general camera sau telefonul sunt clar vizibile și percepute ca fiind potențiale dispozitive de înregistrare. Însă la ochelarii Facebook, există doar un indicator luminos foarte mic care se aprinde atunci când are loc înregistrarea.”, a scris DPC.

Puși în vânzare chiar din această lună, ochelarii inteligenți Facebook creați în colaborare cu Ray-Ban arată ca o pereche oarecare de ochelari de soare, însă conțin două camere foto a câte 5MP fiecare, care permit posesorului să filmeze și să pozeze cam tot ce se află în câmpul vizual.

#ochelari inteligenti #Ray-Ban #interzis #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.