Primul sistem robotic de curățare a deșeurilor de pe fundul oceanelor se dezvoltă la Cluj. În septembrie încep testele

08 Iun. 2021, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2021, 15:25 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca împreună cu alți alţi şapte parteneri europeni lucrează la primul sistem robotic inteligent de curăţare a fundului oceanului. Sistemul, denumit SeaClear, se bazează pe drone şi roboţi subacvatici şi nu presupune intervenţia omului.

Roboții vor fi folosiți pentru identificarea și curățarea deșeurilor de pe fundul oceanelor.

Reprezentanţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca au anunțat despre finalizarea lucrărilor primelor dispozitive de colectare a deşeurilor, astăzi, 8 iunie, cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor. Potrivit lor, în curând vor începe testările de teren, scrie Mediafax.

„Sistemul SeaClear va cuprinde un vas robotic de suprafaţă, doi roboţi subacvatici şi o dronă”, explică Lucian Buşoniu, coordonatorul echipei din România şi profesor la grupul de Robotică şi Control Neliniar al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). „Cel mai mic dintre cei doi roboţi scanează fundul mării cu o cameră şi un sonar. Astfel, el detectează locaţia şi tipul deşeurilor, folosind inteligenţa artificială pentru a face distincţia dintre deşeuri şi viaţa acvatică, cum ar fi peştii şi algele marine. Al doilea robot se deplasează la locaţiile deşeurilor, le apucă cu un dispozitiv de prindere, şi le depozitează într-un coş. Sistemul de prindere este proiectat cu orificii prin care peştii să poată scăpa cu uşurinţă dacă sunt prinşi accidental. În ape curate, drona poate căuta şi ea deşeuri din aer”.

Echipa de la Cluj are un rol cheie în cadrul sistemului. Aceasta va construi harta subacvatică pe baza datelor provenite de la roboţii implicaţi. Datorită acestei hărți va fi identificată locaţia deşeurilor, astfel încât să poată fi culese ulterior. Primele teste vor avea loc în Dubrovnik, Croația, în luna septembrie a acestui an.

„Prima paşi ai proiectului au fost dezvoltarea şi adaptarea echipamentelor robotice”, precizează prof. Buşoniu. „Recent, au fost finalizate două componente esenţiale pentru colectarea deşeurilor: dispozitivul de prindere a deşeurilor, dezvoltat de partenerii germani de la Universitatea Tehnică din Munich, şi coşul de depozitare a deşeurilor, dezvoltat de o altă instituţie de cercetare germană, Fraunhofer Hamburg.”

Pe viitor, echipa UTCN se pregăteşte să înveţe robotul de observaţie să îşi croiască singur traseul spre deşeuri.

 

Realitatea Live

03 Mart. 2026, 09:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2026, 09:29 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,861 miliarde dolari SUA la 31 ianuarie 2026, în creștere față de începutul anului, potrivit informației operative lunare publicate de Ministerul Finanțelor privind executarea bugetului de stat la capitolul datoriei externe.

Exprimată în lei, datoria externă se ridică la 81,9 miliarde lei, comparativ cu 80,78 miliarde lei la 1 ianuarie 2026. În dolari, majorarea în prima lună a anului este de aproximativ 51,27 milioane USD, echivalentul unei creșteri de circa 1,07%.

În ianuarie 2026, intrările de surse externe de finanțare au constituit 4,5 milioane USD (75,84 milioane lei), în timp ce rambursările datoriei externe au însumat 13,08 milioane USD (222,07 milioane lei).

Astfel, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă de –8,57 milioane USD (–146,22 milioane lei), ceea ce indică faptul că statul a rambursat mai mult decât a atras în prima lună a anului.

Totodată, fluctuația cursului dolarului SUA față de alte valute a avut un impact semnificativ asupra soldului datoriei. În ianuarie, variația cursului a contribuit cu 59,84 milioane USD la majorarea datoriei externe.

Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe au constituit 5,34 milioane USD (90,85 milioane lei) în perioada de raportare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!