Primul sistem robotic de curățare a deșeurilor de pe fundul oceanelor se dezvoltă la Cluj. În septembrie încep testele

08 Iun. 2021, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2021, 15:25 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca împreună cu alți alţi şapte parteneri europeni lucrează la primul sistem robotic inteligent de curăţare a fundului oceanului. Sistemul, denumit SeaClear, se bazează pe drone şi roboţi subacvatici şi nu presupune intervenţia omului.

Roboții vor fi folosiți pentru identificarea și curățarea deșeurilor de pe fundul oceanelor.

Reprezentanţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca au anunțat despre finalizarea lucrărilor primelor dispozitive de colectare a deşeurilor, astăzi, 8 iunie, cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor. Potrivit lor, în curând vor începe testările de teren, scrie Mediafax.

„Sistemul SeaClear va cuprinde un vas robotic de suprafaţă, doi roboţi subacvatici şi o dronă”, explică Lucian Buşoniu, coordonatorul echipei din România şi profesor la grupul de Robotică şi Control Neliniar al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). „Cel mai mic dintre cei doi roboţi scanează fundul mării cu o cameră şi un sonar. Astfel, el detectează locaţia şi tipul deşeurilor, folosind inteligenţa artificială pentru a face distincţia dintre deşeuri şi viaţa acvatică, cum ar fi peştii şi algele marine. Al doilea robot se deplasează la locaţiile deşeurilor, le apucă cu un dispozitiv de prindere, şi le depozitează într-un coş. Sistemul de prindere este proiectat cu orificii prin care peştii să poată scăpa cu uşurinţă dacă sunt prinşi accidental. În ape curate, drona poate căuta şi ea deşeuri din aer”.

Echipa de la Cluj are un rol cheie în cadrul sistemului. Aceasta va construi harta subacvatică pe baza datelor provenite de la roboţii implicaţi. Datorită acestei hărți va fi identificată locaţia deşeurilor, astfel încât să poată fi culese ulterior. Primele teste vor avea loc în Dubrovnik, Croația, în luna septembrie a acestui an.

„Prima paşi ai proiectului au fost dezvoltarea şi adaptarea echipamentelor robotice”, precizează prof. Buşoniu. „Recent, au fost finalizate două componente esenţiale pentru colectarea deşeurilor: dispozitivul de prindere a deşeurilor, dezvoltat de partenerii germani de la Universitatea Tehnică din Munich, şi coşul de depozitare a deşeurilor, dezvoltat de o altă instituţie de cercetare germană, Fraunhofer Hamburg.”

Pe viitor, echipa UTCN se pregăteşte să înveţe robotul de observaţie să îşi croiască singur traseul spre deşeuri.

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!