Primul sistem robotic de curățare a deșeurilor de pe fundul oceanelor se dezvoltă la Cluj. În septembrie încep testele

O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca împreună cu alți alţi şapte parteneri europeni lucrează la primul sistem robotic inteligent de curăţare a fundului oceanului. Sistemul, denumit SeaClear, se bazează pe drone şi roboţi subacvatici şi nu presupune intervenţia omului.

Roboții vor fi folosiți pentru identificarea și curățarea deșeurilor de pe fundul oceanelor.

Reprezentanţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca au anunțat despre finalizarea lucrărilor primelor dispozitive de colectare a deşeurilor, astăzi, 8 iunie, cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor. Potrivit lor, în curând vor începe testările de teren, scrie Mediafax.

„Sistemul SeaClear va cuprinde un vas robotic de suprafaţă, doi roboţi subacvatici şi o dronă”, explică Lucian Buşoniu, coordonatorul echipei din România şi profesor la grupul de Robotică şi Control Neliniar al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). „Cel mai mic dintre cei doi roboţi scanează fundul mării cu o cameră şi un sonar. Astfel, el detectează locaţia şi tipul deşeurilor, folosind inteligenţa artificială pentru a face distincţia dintre deşeuri şi viaţa acvatică, cum ar fi peştii şi algele marine. Al doilea robot se deplasează la locaţiile deşeurilor, le apucă cu un dispozitiv de prindere, şi le depozitează într-un coş. Sistemul de prindere este proiectat cu orificii prin care peştii să poată scăpa cu uşurinţă dacă sunt prinşi accidental. În ape curate, drona poate căuta şi ea deşeuri din aer”.

Echipa de la Cluj are un rol cheie în cadrul sistemului. Aceasta va construi harta subacvatică pe baza datelor provenite de la roboţii implicaţi. Datorită acestei hărți va fi identificată locaţia deşeurilor, astfel încât să poată fi culese ulterior. Primele teste vor avea loc în Dubrovnik, Croația, în luna septembrie a acestui an.

„Prima paşi ai proiectului au fost dezvoltarea şi adaptarea echipamentelor robotice”, precizează prof. Buşoniu. „Recent, au fost finalizate două componente esenţiale pentru colectarea deşeurilor: dispozitivul de prindere a deşeurilor, dezvoltat de partenerii germani de la Universitatea Tehnică din Munich, şi coşul de depozitare a deşeurilor, dezvoltat de o altă instituţie de cercetare germană, Fraunhofer Hamburg.”

Pe viitor, echipa UTCN se pregăteşte să înveţe robotul de observaţie să îşi croiască singur traseul spre deşeuri.

#curatarea oceanelor #Cluj #deseuri #robot

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.