Primul sistem robotic de curățare a deșeurilor de pe fundul oceanelor se dezvoltă la Cluj. În septembrie încep testele

O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca împreună cu alți alţi şapte parteneri europeni lucrează la primul sistem robotic inteligent de curăţare a fundului oceanului. Sistemul, denumit SeaClear, se bazează pe drone şi roboţi subacvatici şi nu presupune intervenţia omului.

Roboții vor fi folosiți pentru identificarea și curățarea deșeurilor de pe fundul oceanelor.

Reprezentanţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca au anunțat despre finalizarea lucrărilor primelor dispozitive de colectare a deşeurilor, astăzi, 8 iunie, cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor. Potrivit lor, în curând vor începe testările de teren, scrie Mediafax.

„Sistemul SeaClear va cuprinde un vas robotic de suprafaţă, doi roboţi subacvatici şi o dronă”, explică Lucian Buşoniu, coordonatorul echipei din România şi profesor la grupul de Robotică şi Control Neliniar al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). „Cel mai mic dintre cei doi roboţi scanează fundul mării cu o cameră şi un sonar. Astfel, el detectează locaţia şi tipul deşeurilor, folosind inteligenţa artificială pentru a face distincţia dintre deşeuri şi viaţa acvatică, cum ar fi peştii şi algele marine. Al doilea robot se deplasează la locaţiile deşeurilor, le apucă cu un dispozitiv de prindere, şi le depozitează într-un coş. Sistemul de prindere este proiectat cu orificii prin care peştii să poată scăpa cu uşurinţă dacă sunt prinşi accidental. În ape curate, drona poate căuta şi ea deşeuri din aer”.

Echipa de la Cluj are un rol cheie în cadrul sistemului. Aceasta va construi harta subacvatică pe baza datelor provenite de la roboţii implicaţi. Datorită acestei hărți va fi identificată locaţia deşeurilor, astfel încât să poată fi culese ulterior. Primele teste vor avea loc în Dubrovnik, Croația, în luna septembrie a acestui an.

„Prima paşi ai proiectului au fost dezvoltarea şi adaptarea echipamentelor robotice”, precizează prof. Buşoniu. „Recent, au fost finalizate două componente esenţiale pentru colectarea deşeurilor: dispozitivul de prindere a deşeurilor, dezvoltat de partenerii germani de la Universitatea Tehnică din Munich, şi coşul de depozitare a deşeurilor, dezvoltat de o altă instituţie de cercetare germană, Fraunhofer Hamburg.”

Pe viitor, echipa UTCN se pregăteşte să înveţe robotul de observaţie să îşi croiască singur traseul spre deşeuri.

#curatarea oceanelor #Cluj #deseuri #robot

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.