Prin cea mai mare intersecţie din Moldova trec zilnic 77 mii vehicule. Unde se află

Pe parcursul ultimelor luni, până spre luna iunie, mai mulţi şoferi care traversau traseul M2 în zona nodului rutier din apropierea intrării în orăşelul Cricova, puteau vedea tot soiul de camere pe tripoduri, pe care unii le credeau drept radare. De fapt, erau camerele Agenţiei de Stat a Drumurilor, care numărau vehiculele, pentru estimarea statistică a situaţiei de la întregul nod rutier, scrie piataauto.md.

Intersecția, sau, mai corect, nodul rutier este situată la circa 6 km faţă de marginea Chişinăului, în partea de nord a lui şi e cea mai mare din Moldova. Aici, într-un singur nod, sunt 7 braţe mari, în 3 nivele, prin acelaşi punct, la diferite nivele trecând traseele M5 (numit anterior M14), R6 (M2), M21, M1 (E581), R4 şi E58.

Aşadar, procesul de numărare a celor de la Agenţia de Stat a Drumurilor (ASD) a scos la iveală câteva cifre curioase. Prin această intersecţie, spre exemplu, trec în fiecare zi aproape 77 mii de vehicule, cu o medie de 76,797 vehicule. Iar dacă aceste cifre îţi par mari, atunci află că cei de la ASD au estimat că această cifră va creşte către anul 2043 la 182,005 vehicule pe zi!

Respectiv, situaţia traficului de azi şi creşterea lui constantă impune soluţii de lărgire a infrastructurii la acest nod rutier şi a traseelor ce trec pe aici. Spre exemplu, traseul M1 ar putea fi lărgit la 4 benzi în zona trecerii sale sub cele două poduri din zonă. De asemenea, traseul numit acum R6, mai cunoscut nouă ca M2 sau Chişinău-Orhei, ar trebui să-şi mărească numărul de benzi de la 4 la 6 în zona intersectării sale cu sensul giratoriu din acest nod şi în zona de traversare a două poduri, imediat după sensul giratoriu în direcţia Chişinăului. Aici nu există acum benzi corecte de accelerare şi se creează situaţii de risc şi ambuteiaje.

#intersectie #vehicule #cea mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului natural în Europa au coborât vineri la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, influențate de anunțul privind disponibilitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lucra la un posibil plan de pace, dar și de prognozele meteo care indică o iarnă mai blândă. Potrivit datelor de pe bursa olandeză TTF, futures-ul cu livrare în decembrie a scăzut cu 3,1%, până la 30,2 €/MWh, echivalentul a circa 366 dolari pentru 1.000 m³. Ultima dată când gazul s-a tranzacționat sub acest nivel a fost în mai 2024.

Ulterior, cotațiile au recuperat ușor, urcând la 30,38 €/MWh – sau aproximativ 368 dolari per 1.000 m³ –, însă rămân cu 2,51% sub nivelul de închidere al ședinței de tranzacționare de joi, 20 noiembrie.

Scăderea puternică vine în contextul informațiilor relatate de Bloomberg, potrivit cărora disponibilitatea Kievului de a discuta un plan de pace reduce percepția de risc geopolitic, diminuând presiunea asupra pieței energetice europene. În paralel, prognozele unei perioade mai calde decât în mod normal pentru această etapă a sezonului conduc la estimări de consum mai redus de gaze pentru încălzire, ceea ce atenuează cererea pe piețele europene.

Bloomberg notează că Rusia asigură în prezent peste 10% din livrările de gaz ale Uniunii Europene, în pofida reducerilor masive din anii precedenți. O eventuală creștere a exporturilor rusești de energie pe piețele globale – atât petrol, cât și gaze – ar putea genera presiuni suplimentare în jos asupra prețurilor internaționale.