Prin cea mai mare intersecţie din Moldova trec zilnic 77 mii vehicule. Unde se află

20 Aug. 2021, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 11:12 // Actual //  MD Bani

Pe parcursul ultimelor luni, până spre luna iunie, mai mulţi şoferi care traversau traseul M2 în zona nodului rutier din apropierea intrării în orăşelul Cricova, puteau vedea tot soiul de camere pe tripoduri, pe care unii le credeau drept radare. De fapt, erau camerele Agenţiei de Stat a Drumurilor, care numărau vehiculele, pentru estimarea statistică a situaţiei de la întregul nod rutier, scrie piataauto.md.

Intersecția, sau, mai corect, nodul rutier este situată la circa 6 km faţă de marginea Chişinăului, în partea de nord a lui şi e cea mai mare din Moldova. Aici, într-un singur nod, sunt 7 braţe mari, în 3 nivele, prin acelaşi punct, la diferite nivele trecând traseele M5 (numit anterior M14), R6 (M2), M21, M1 (E581), R4 şi E58.

Aşadar, procesul de numărare a celor de la Agenţia de Stat a Drumurilor (ASD) a scos la iveală câteva cifre curioase. Prin această intersecţie, spre exemplu, trec în fiecare zi aproape 77 mii de vehicule, cu o medie de 76,797 vehicule. Iar dacă aceste cifre îţi par mari, atunci află că cei de la ASD au estimat că această cifră va creşte către anul 2043 la 182,005 vehicule pe zi!

Respectiv, situaţia traficului de azi şi creşterea lui constantă impune soluţii de lărgire a infrastructurii la acest nod rutier şi a traseelor ce trec pe aici. Spre exemplu, traseul M1 ar putea fi lărgit la 4 benzi în zona trecerii sale sub cele două poduri din zonă. De asemenea, traseul numit acum R6, mai cunoscut nouă ca M2 sau Chişinău-Orhei, ar trebui să-şi mărească numărul de benzi de la 4 la 6 în zona intersectării sale cu sensul giratoriu din acest nod şi în zona de traversare a două poduri, imediat după sensul giratoriu în direcţia Chişinăului. Aici nu există acum benzi corecte de accelerare şi se creează situaţii de risc şi ambuteiaje.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!