Prin cea mai mare intersecţie din Moldova trec zilnic 77 mii vehicule. Unde se află

Pe parcursul ultimelor luni, până spre luna iunie, mai mulţi şoferi care traversau traseul M2 în zona nodului rutier din apropierea intrării în orăşelul Cricova, puteau vedea tot soiul de camere pe tripoduri, pe care unii le credeau drept radare. De fapt, erau camerele Agenţiei de Stat a Drumurilor, care numărau vehiculele, pentru estimarea statistică a situaţiei de la întregul nod rutier, scrie piataauto.md.

Intersecția, sau, mai corect, nodul rutier este situată la circa 6 km faţă de marginea Chişinăului, în partea de nord a lui şi e cea mai mare din Moldova. Aici, într-un singur nod, sunt 7 braţe mari, în 3 nivele, prin acelaşi punct, la diferite nivele trecând traseele M5 (numit anterior M14), R6 (M2), M21, M1 (E581), R4 şi E58.

Aşadar, procesul de numărare a celor de la Agenţia de Stat a Drumurilor (ASD) a scos la iveală câteva cifre curioase. Prin această intersecţie, spre exemplu, trec în fiecare zi aproape 77 mii de vehicule, cu o medie de 76,797 vehicule. Iar dacă aceste cifre îţi par mari, atunci află că cei de la ASD au estimat că această cifră va creşte către anul 2043 la 182,005 vehicule pe zi!

Respectiv, situaţia traficului de azi şi creşterea lui constantă impune soluţii de lărgire a infrastructurii la acest nod rutier şi a traseelor ce trec pe aici. Spre exemplu, traseul M1 ar putea fi lărgit la 4 benzi în zona trecerii sale sub cele două poduri din zonă. De asemenea, traseul numit acum R6, mai cunoscut nouă ca M2 sau Chişinău-Orhei, ar trebui să-şi mărească numărul de benzi de la 4 la 6 în zona intersectării sale cu sensul giratoriu din acest nod şi în zona de traversare a două poduri, imediat după sensul giratoriu în direcţia Chişinăului. Aici nu există acum benzi corecte de accelerare şi se creează situaţii de risc şi ambuteiaje.

#intersectie #vehicule #cea mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.