Prin cea mai mare intersecţie din Moldova trec zilnic 77 mii vehicule. Unde se află

Pe parcursul ultimelor luni, până spre luna iunie, mai mulţi şoferi care traversau traseul M2 în zona nodului rutier din apropierea intrării în orăşelul Cricova, puteau vedea tot soiul de camere pe tripoduri, pe care unii le credeau drept radare. De fapt, erau camerele Agenţiei de Stat a Drumurilor, care numărau vehiculele, pentru estimarea statistică a situaţiei de la întregul nod rutier, scrie piataauto.md.

Intersecția, sau, mai corect, nodul rutier este situată la circa 6 km faţă de marginea Chişinăului, în partea de nord a lui şi e cea mai mare din Moldova. Aici, într-un singur nod, sunt 7 braţe mari, în 3 nivele, prin acelaşi punct, la diferite nivele trecând traseele M5 (numit anterior M14), R6 (M2), M21, M1 (E581), R4 şi E58.

Aşadar, procesul de numărare a celor de la Agenţia de Stat a Drumurilor (ASD) a scos la iveală câteva cifre curioase. Prin această intersecţie, spre exemplu, trec în fiecare zi aproape 77 mii de vehicule, cu o medie de 76,797 vehicule. Iar dacă aceste cifre îţi par mari, atunci află că cei de la ASD au estimat că această cifră va creşte către anul 2043 la 182,005 vehicule pe zi!

Respectiv, situaţia traficului de azi şi creşterea lui constantă impune soluţii de lărgire a infrastructurii la acest nod rutier şi a traseelor ce trec pe aici. Spre exemplu, traseul M1 ar putea fi lărgit la 4 benzi în zona trecerii sale sub cele două poduri din zonă. De asemenea, traseul numit acum R6, mai cunoscut nouă ca M2 sau Chişinău-Orhei, ar trebui să-şi mărească numărul de benzi de la 4 la 6 în zona intersectării sale cu sensul giratoriu din acest nod şi în zona de traversare a două poduri, imediat după sensul giratoriu în direcţia Chişinăului. Aici nu există acum benzi corecte de accelerare şi se creează situaţii de risc şi ambuteiaje.

#intersectie #vehicule #cea mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Midad Energy din Arabia Saudită a devenit unul dintre principalii concurenţi la cumpărarea activelor internaţionale ale gigantului petrolier rus Lukoil, profitând de legăturile politice strânse cu Moscova şi Washingtonul, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

Activele internaţionale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari şi care includ câmpuri petrolifere, rafinării şi mii de staţii de alimentare din întreaga lume, au atras oferte de la aproximativ o duzină de investitori, inclusiv giganţii petrolieri americani Exxon Mobil şi Chevron şi firma de capital privat Carlyle. Lukoil vrea să-şi vândă operaţiunile din străinatate după ce acestea au fost afectate de sancţiunile americane impuse în octombrie, menite să pună presiune asupra Rusiei, astfel încât Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.

Directorul general de la Midad Energy, Abdulelah Al-Aiban, este fratele puternicului consilier saudit pentru securitate naţională, Musaed Al-Aiban, care a participat la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia din Arabia Saudită în februarie. Tatăl lor, Mohamed Al-Aiban, a fost primul şef al serviciilor de informaţii al Arabiei Saudite.

Midad Energy, parte a Midad Holding, o filială a Al Fozan Holding, cu sediul în Al Khobar, are o strategie ambiţioasă de expansiune, o dovadă în acest sens fiind un acord de 5,4 miliarde de dolari convenit cu Algeria în luna octombrie.

Sursele citate de Reuters a dezvăluit că Midad Energy intenţionează să lanseze o ofertă compusă în întregime din numerar pentru activele Lukoil, fondurile urmând să fie păstrate în escrow până la ridicarea sancţiunilor asupra companiei ruse. Acordul ar putea implica companii americane, a adăugat una dintre surse.

Trezoreria SUA a blocat deja alţi doi ofertanţi – traderul Gunvor şi banca americană Xtellus Partners – să cumpere active Lukoil, ceea ce scoate în evidenţă obstacolele geopolitice în calea unei tranzacţii.

Oferta Midad Energy vine în contextul intensificării cooperări economice între SUA şi Arabia Saudită sub preşedintele american Donald Trump, după decenii de legături energetice şi de securitate. Numai în 2025, Riadul şi Washingtonul au semnat acorduri care vizează apărarea, energia şi tehnologia, Arabia Saudită promiţând investiţii de până la 1.000 de miliarde de dolari.