Principalii producători de petrol au căzut de acord să majoreze producția de petrol din septembrie

Grupul OPEC+, compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei, a decis miercuri o majorare nesemnificativă a producţiei, în pofida recentei vizite efectuate de preşedintele SUA, Joe Biden, în Arabia Saudită, în încercarea de a convinge liderul OPEC să pompeze mai mult petrol şi să ajute economia mondială, transmit AFP şi Reuters.

Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, reuniţi sub umbrela OPEC+, au convenit „să îşi majoreze producţia cu 100.000 de barili pe zi în luna septembrie”, se arată într-un comunicat de presă publicat la finalul reuniunii.

Această majorare, echivalentă cu cererea mondială de petrol timp de 86 de secunde, vine după săptămâni de speculaţii conform cărora vizita lui Joe Biden în Arabia Saudită precum şi autorizarea vânzării de sisteme de rachete către Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite vor permite majorarea ofertei de petrol pe piaţă, scrie Agerpres.

„Este o majorare atât de mică încât este nesemnificativă. Din punct de vedere fizic, este un impuls marginal. Ca gest politic, este aproape insultător”, susţine Raad Alkadiri, director la Eurasia Group.

Comparativ, la reuniunea din iunie alianţa OPEC+ a decis să majoreze producţia cu 648.000 de barili pe zi în lunile iulie şi august. Înainte de asta, OPEC+ a majorat lunar producţia cu 432.000 de barili pe zi în conformitate cu planul său de a readuce producţia la nivelul la care era înainte de pandemie.

SUA şi alte state occidentale mari consumatoare de petrol au cerut alianţei OPEC+, care este responsabilă pentru aproape jumătate din producţia mondială de petrol, să pompeze mai mult ţiţei pe piaţă pentru a ajuta la reducerea preţurilor, care au fost stimulate de revenirea cererii şi invazia rusească din Ucraina.

Cu toate acestea, delegaţii OPEC susţin că alianţa are nevoie de mai mult timp pentru a evalua o posibilă încetinire a cererii globale de energie înainte de a majora, în mod semnificativ, producţia de petrol. Oficialii din Arabia Saudită au încercat să calmeze aşteptările, reiterând ca liderul de facto al OPEC va face tot ceea ce este nevoie pentru a echilibra piaţa dacă va exista un deficit de aprovizionare.

#OPEC #petrol #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.