Prindem viteză pe hârtie: Strategia 2030 promite o creștere economică explozivă

Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Economică până în 2030, care prevede o creștere anuală a PIB-ului de 8%. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, strategia vizează realizarea unei creșteri economice medii de 5% în perioada 2024-2026 și de 8% în perioada 2027-2030.

Conform planului, ponderea investițiilor străine directe (ISD) în PIB va crește de la 34,1% în 2022 la 40% până în 2026 și la 55% până în 2030. Investițiile în industria prelucrătoare și TIC sunt planificate să crească de la 5,3% în 2022 la 6,5% până în 2026 și la 8,5% până în 2030. De asemenea, ponderea PIB-ului generat în afara municipiului Chișinău este preconizată să crească de la 40% în 2022 la 42,5% până în 2026 și la 46% până în 2030.

În domeniul energiei regenerabile, ponderea în consumul total va ajunge la 25% până în 2026 și la 27% până în 2030. Exporturile sunt așteptate să crească cu o rată anuală medie de 20% în perioada 2024-2026 și de 15% în perioada 2027-2030. Investițiile întreprinderilor finanțate prin credite garantate de stat vor atinge 5 miliarde de lei până în 2026 și 10 miliarde de lei până în 2030. Ponderea exporturilor Moldovei în comerțul mondial va crește de la 0,014% în 2022 la 0,018% în 2026 și la 0,020% în 2030.

Starea drumurilor naționale va fi îmbunătățită, ponderea celor în stare „bună” și „foarte bună” urmând să crească de la 31,54% în 2022 la 50% în 2026 și la 75% în 2030. Valoarea adăugată brută în industria prelucrătoare va crește de la 9% în 2022 la 11% în 2026 și la 13% în 2030. Ponderea întreprinderilor inovatoare va crește la 15% în 2026 și la 18% în 2030.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a subliniat că strategia aprobată reprezintă o viziune de dezvoltare economică durabilă pentru Republica Moldova. „Prin această strategie, vizăm o creștere anuală a PIB-ului de 8%, stimulând inovațiile și creând un mediu optim pentru dezvoltarea afacerilor. Documentul important aprobat va ghida Moldova spre o economie prosperă pentru cetățenii săi.”

Strategia include măsuri pentru eliminarea birocrației, sprijinirea sectorului serviciilor, dezvoltarea industriei inovării și transformarea economiei într-o direcție durabilă și ecologică. Digitalizarea este, de asemenea, un pilon principal, cu integrarea tehnologiei digitale în toate aspectele economiei pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, responsabil de implementarea strategiei, estimează că aceste măsuri vor crea locuri de muncă bine plătite, vor crește veniturile și vor îmbunătăți calitatea vieții. Moldova se va transforma într-un stat cu o economie durabilă, incluzivă, ecologică, digitală și rezistentă la crize, pe deplin pregătită pentru aderarea la UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strategie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.