Prințișorii milionari de la ANRE puși pe jar! Alaiba le taie din poftele luxului pentru chirie

CNPF, BNM, ANRE, ANSC, CC urmează să prezinte informația cu privire la contractele de chirie pentru ultimii 5 ani. De asemenea, vor prezenta și informația cum au identificat anume sediile, cât plătesc/au plătit, cine sunt beneficiarii efectivi ai imobilelor cu care instituțiile statului semnează contracte de chirie de milioane. Solicitarea a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba după ce astăzi, 11 februarie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care arată că ANRE achită pentru chiria sediului luxos 7 mil. de lei anual.

Am adresat un demers către ANRE cu solicitarea informației detaliate despre cum anume s-a identificat acel sediu din centrul Chișinăului și cu recomandarea insistentă să identifice un sediu mai modest din proprietatea statului. Să meargă în aceeași clădire unde s-a mutat Consiliul Concurenței, cu un etaj mai jos. O să facă un prim pas spre comasare”, a specificat Alaiba.

Deputatul spune că e o nerușinare suma fabuloasă pe care o achită cei de la ANRE pentru chirie și asta în condițiile în care cei de Consiliul Concurenței plăteau până recent 5 mil. de lei/anual. În context, Alaiba îi îndeamnă pe cei de la ANRE să treacă într-o încăpere a statului cu sediul.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită anual câte 7 mil. de lei pentru chiria imobilului luxos în care își are sediul. Lunar, plata se cifrează la 600 mii de lei.

ANRE și-a desfășurat activitatea timp de două decenii într-o clădire din strada Columna 90, care aparținea companiei petroliere „Tirex Petrol”, dar care, ulterior, a fost cumpărată de firma „A-STAR IMMO”.

Astfel, la începutul anului 2020, ANRE s-a mutat într-un bloc nou, construit pe strada Pușkin 52/A. Potrivit actelor cadastrale consultate de ZdG, instituția a semnat contractul de locațiune la 31 decembrie 2019, la 14 zile distanță de la emiterea actului de recepție cu privire la finalizarea lucrărilor de construcție a clădirii, care datează din 17 decembrie 2019. Contractul a fost semnat pe un termen de 5 ani, până în anul 2025.

Pentru anul curent, ANRE a aprobat atât venituri cât și cheltuieli în sumă de circa 97 de milioane de lei, iar mărimea plăților regulatorii a rămas neschimbată, fiind similară cu cea din 2021. Iar toți bani merg, în mare parte, pentru remunerarea celor 168 de angajați. Salariile angajaților variază între 70 și 90 de mii de lei lunar.

#chirie #milionari #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.