Prințișorii milionari de la ANRE puși pe jar! Alaiba le taie din poftele luxului pentru chirie

CNPF, BNM, ANRE, ANSC, CC urmează să prezinte informația cu privire la contractele de chirie pentru ultimii 5 ani. De asemenea, vor prezenta și informația cum au identificat anume sediile, cât plătesc/au plătit, cine sunt beneficiarii efectivi ai imobilelor cu care instituțiile statului semnează contracte de chirie de milioane. Solicitarea a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba după ce astăzi, 11 februarie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care arată că ANRE achită pentru chiria sediului luxos 7 mil. de lei anual.

Am adresat un demers către ANRE cu solicitarea informației detaliate despre cum anume s-a identificat acel sediu din centrul Chișinăului și cu recomandarea insistentă să identifice un sediu mai modest din proprietatea statului. Să meargă în aceeași clădire unde s-a mutat Consiliul Concurenței, cu un etaj mai jos. O să facă un prim pas spre comasare”, a specificat Alaiba.

Deputatul spune că e o nerușinare suma fabuloasă pe care o achită cei de la ANRE pentru chirie și asta în condițiile în care cei de Consiliul Concurenței plăteau până recent 5 mil. de lei/anual. În context, Alaiba îi îndeamnă pe cei de la ANRE să treacă într-o încăpere a statului cu sediul.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită anual câte 7 mil. de lei pentru chiria imobilului luxos în care își are sediul. Lunar, plata se cifrează la 600 mii de lei.

ANRE și-a desfășurat activitatea timp de două decenii într-o clădire din strada Columna 90, care aparținea companiei petroliere „Tirex Petrol”, dar care, ulterior, a fost cumpărată de firma „A-STAR IMMO”.

Astfel, la începutul anului 2020, ANRE s-a mutat într-un bloc nou, construit pe strada Pușkin 52/A. Potrivit actelor cadastrale consultate de ZdG, instituția a semnat contractul de locațiune la 31 decembrie 2019, la 14 zile distanță de la emiterea actului de recepție cu privire la finalizarea lucrărilor de construcție a clădirii, care datează din 17 decembrie 2019. Contractul a fost semnat pe un termen de 5 ani, până în anul 2025.

Pentru anul curent, ANRE a aprobat atât venituri cât și cheltuieli în sumă de circa 97 de milioane de lei, iar mărimea plăților regulatorii a rămas neschimbată, fiind similară cu cea din 2021. Iar toți bani merg, în mare parte, pentru remunerarea celor 168 de angajați. Salariile angajaților variază între 70 și 90 de mii de lei lunar.

#chirie #milionari #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.