Prințișorii milionari de la ANRE puși pe jar! Alaiba le taie din poftele luxului pentru chirie

CNPF, BNM, ANRE, ANSC, CC urmează să prezinte informația cu privire la contractele de chirie pentru ultimii 5 ani. De asemenea, vor prezenta și informația cum au identificat anume sediile, cât plătesc/au plătit, cine sunt beneficiarii efectivi ai imobilelor cu care instituțiile statului semnează contracte de chirie de milioane. Solicitarea a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba după ce astăzi, 11 februarie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care arată că ANRE achită pentru chiria sediului luxos 7 mil. de lei anual.

Am adresat un demers către ANRE cu solicitarea informației detaliate despre cum anume s-a identificat acel sediu din centrul Chișinăului și cu recomandarea insistentă să identifice un sediu mai modest din proprietatea statului. Să meargă în aceeași clădire unde s-a mutat Consiliul Concurenței, cu un etaj mai jos. O să facă un prim pas spre comasare”, a specificat Alaiba.

Deputatul spune că e o nerușinare suma fabuloasă pe care o achită cei de la ANRE pentru chirie și asta în condițiile în care cei de Consiliul Concurenței plăteau până recent 5 mil. de lei/anual. În context, Alaiba îi îndeamnă pe cei de la ANRE să treacă într-o încăpere a statului cu sediul.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită anual câte 7 mil. de lei pentru chiria imobilului luxos în care își are sediul. Lunar, plata se cifrează la 600 mii de lei.

ANRE și-a desfășurat activitatea timp de două decenii într-o clădire din strada Columna 90, care aparținea companiei petroliere „Tirex Petrol”, dar care, ulterior, a fost cumpărată de firma „A-STAR IMMO”.

Astfel, la începutul anului 2020, ANRE s-a mutat într-un bloc nou, construit pe strada Pușkin 52/A. Potrivit actelor cadastrale consultate de ZdG, instituția a semnat contractul de locațiune la 31 decembrie 2019, la 14 zile distanță de la emiterea actului de recepție cu privire la finalizarea lucrărilor de construcție a clădirii, care datează din 17 decembrie 2019. Contractul a fost semnat pe un termen de 5 ani, până în anul 2025.

Pentru anul curent, ANRE a aprobat atât venituri cât și cheltuieli în sumă de circa 97 de milioane de lei, iar mărimea plăților regulatorii a rămas neschimbată, fiind similară cu cea din 2021. Iar toți bani merg, în mare parte, pentru remunerarea celor 168 de angajați. Salariile angajaților variază între 70 și 90 de mii de lei lunar.

#chirie #milionari #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.