Prințișorii milionari de la ANRE puși pe jar! Alaiba le taie din poftele luxului pentru chirie

CNPF, BNM, ANRE, ANSC, CC urmează să prezinte informația cu privire la contractele de chirie pentru ultimii 5 ani. De asemenea, vor prezenta și informația cum au identificat anume sediile, cât plătesc/au plătit, cine sunt beneficiarii efectivi ai imobilelor cu care instituțiile statului semnează contracte de chirie de milioane. Solicitarea a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba după ce astăzi, 11 februarie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care arată că ANRE achită pentru chiria sediului luxos 7 mil. de lei anual.

Am adresat un demers către ANRE cu solicitarea informației detaliate despre cum anume s-a identificat acel sediu din centrul Chișinăului și cu recomandarea insistentă să identifice un sediu mai modest din proprietatea statului. Să meargă în aceeași clădire unde s-a mutat Consiliul Concurenței, cu un etaj mai jos. O să facă un prim pas spre comasare”, a specificat Alaiba.

Deputatul spune că e o nerușinare suma fabuloasă pe care o achită cei de la ANRE pentru chirie și asta în condițiile în care cei de Consiliul Concurenței plăteau până recent 5 mil. de lei/anual. În context, Alaiba îi îndeamnă pe cei de la ANRE să treacă într-o încăpere a statului cu sediul.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită anual câte 7 mil. de lei pentru chiria imobilului luxos în care își are sediul. Lunar, plata se cifrează la 600 mii de lei.

ANRE și-a desfășurat activitatea timp de două decenii într-o clădire din strada Columna 90, care aparținea companiei petroliere „Tirex Petrol”, dar care, ulterior, a fost cumpărată de firma „A-STAR IMMO”.

Astfel, la începutul anului 2020, ANRE s-a mutat într-un bloc nou, construit pe strada Pușkin 52/A. Potrivit actelor cadastrale consultate de ZdG, instituția a semnat contractul de locațiune la 31 decembrie 2019, la 14 zile distanță de la emiterea actului de recepție cu privire la finalizarea lucrărilor de construcție a clădirii, care datează din 17 decembrie 2019. Contractul a fost semnat pe un termen de 5 ani, până în anul 2025.

Pentru anul curent, ANRE a aprobat atât venituri cât și cheltuieli în sumă de circa 97 de milioane de lei, iar mărimea plăților regulatorii a rămas neschimbată, fiind similară cu cea din 2021. Iar toți bani merg, în mare parte, pentru remunerarea celor 168 de angajați. Salariile angajaților variază între 70 și 90 de mii de lei lunar.

#chirie #milionari #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.