Prințul William și Kate Middleton au devenit miliardari după moartea Reginei Elisabeta

Prințul William și soția sa Kate Middleton au devenit miliardari după moartea Reginei Elisabeta a II-a, scrie Daily Star. Potrivit publicației, averea lor este estimată la 1,1 miliarde de lire sterline. Creșterea stării soților este asociată cu noile titluri pe care le-au primit.

După moartea Elisabetei, al doilea Prinț William a moștenit titlul de Duce de Cornwall – acum este Duce de Cornwall și Cambridge, iar Kate este Ducesa de Cornwall și Cambridge. În plus, regele Carol al III-lea al Marii Britanii i-a declarat pe William și Kate prinț și prințesă.

Astfel, Prinţul William moşteneşte automat Ducatul de Cornwall, care a reprezentat o sursă de venit pentru tatăl său timp de mai bine de jumătate de secol. Acest lucru se datorează deţinerii unei proprietăţi funciare de peste 52.000 de hectare, ceea ce îl face şi unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Anglia, averea fiind estimată la un miliard de lire sterline.

Unele dintre cele mai neobişnuite proprietăţi includ terenul de cricket Oval din centrul Londrei – care a fost închiriat de clubul de cricket din comitatul Surrey din 1874 – precum şi închisoarea Dartmoor şi o pepinieră a Lostwithiel în Cornwall. Activele nete ale ducatului erau evaluate la mai mult de 1 miliard de lire sterline la sfârşitul lunii martie, cea mai mare parte a acestora provenind din investiţii imobiliare.

Originile Ducatului sunt plasate în urmă cu aproape 700 de ani, în 1337, când Edward al III-lea a înfiinţat o proprietate privată pentru a oferi independenţă fiului şi moştenitorului său, Prinţul Edward. O cartă de la acea vreme a stabilit că fiecare viitor Duce de Cornwall va fi fiul cel mai mare al monarhului.

#coroana #prinț #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.