Prințul William și Kate Middleton au devenit miliardari după moartea Reginei Elisabeta

Prințul William și soția sa Kate Middleton au devenit miliardari după moartea Reginei Elisabeta a II-a, scrie Daily Star. Potrivit publicației, averea lor este estimată la 1,1 miliarde de lire sterline. Creșterea stării soților este asociată cu noile titluri pe care le-au primit.

După moartea Elisabetei, al doilea Prinț William a moștenit titlul de Duce de Cornwall – acum este Duce de Cornwall și Cambridge, iar Kate este Ducesa de Cornwall și Cambridge. În plus, regele Carol al III-lea al Marii Britanii i-a declarat pe William și Kate prinț și prințesă.

Astfel, Prinţul William moşteneşte automat Ducatul de Cornwall, care a reprezentat o sursă de venit pentru tatăl său timp de mai bine de jumătate de secol. Acest lucru se datorează deţinerii unei proprietăţi funciare de peste 52.000 de hectare, ceea ce îl face şi unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Anglia, averea fiind estimată la un miliard de lire sterline.

Unele dintre cele mai neobişnuite proprietăţi includ terenul de cricket Oval din centrul Londrei – care a fost închiriat de clubul de cricket din comitatul Surrey din 1874 – precum şi închisoarea Dartmoor şi o pepinieră a Lostwithiel în Cornwall. Activele nete ale ducatului erau evaluate la mai mult de 1 miliard de lire sterline la sfârşitul lunii martie, cea mai mare parte a acestora provenind din investiţii imobiliare.

Originile Ducatului sunt plasate în urmă cu aproape 700 de ani, în 1337, când Edward al III-lea a înfiinţat o proprietate privată pentru a oferi independenţă fiului şi moştenitorului său, Prinţul Edward. O cartă de la acea vreme a stabilit că fiecare viitor Duce de Cornwall va fi fiul cel mai mare al monarhului.

#coroana #prinț #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.