Prințul William și Kate Middleton au devenit miliardari după moartea Reginei Elisabeta

Prințul William și soția sa Kate Middleton au devenit miliardari după moartea Reginei Elisabeta a II-a, scrie Daily Star. Potrivit publicației, averea lor este estimată la 1,1 miliarde de lire sterline. Creșterea stării soților este asociată cu noile titluri pe care le-au primit.

După moartea Elisabetei, al doilea Prinț William a moștenit titlul de Duce de Cornwall – acum este Duce de Cornwall și Cambridge, iar Kate este Ducesa de Cornwall și Cambridge. În plus, regele Carol al III-lea al Marii Britanii i-a declarat pe William și Kate prinț și prințesă.

Astfel, Prinţul William moşteneşte automat Ducatul de Cornwall, care a reprezentat o sursă de venit pentru tatăl său timp de mai bine de jumătate de secol. Acest lucru se datorează deţinerii unei proprietăţi funciare de peste 52.000 de hectare, ceea ce îl face şi unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Anglia, averea fiind estimată la un miliard de lire sterline.

Unele dintre cele mai neobişnuite proprietăţi includ terenul de cricket Oval din centrul Londrei – care a fost închiriat de clubul de cricket din comitatul Surrey din 1874 – precum şi închisoarea Dartmoor şi o pepinieră a Lostwithiel în Cornwall. Activele nete ale ducatului erau evaluate la mai mult de 1 miliard de lire sterline la sfârşitul lunii martie, cea mai mare parte a acestora provenind din investiţii imobiliare.

Originile Ducatului sunt plasate în urmă cu aproape 700 de ani, în 1337, când Edward al III-lea a înfiinţat o proprietate privată pentru a oferi independenţă fiului şi moştenitorului său, Prinţul Edward. O cartă de la acea vreme a stabilit că fiecare viitor Duce de Cornwall va fi fiul cel mai mare al monarhului.

#coroana #prinț #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.