Pro-Vlah ieri, pro-PAS azi – deputatul plângăcios o scuză pe milionara Acbaș

19 Iun. 2025, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2025, 15:17 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru — devenit cunoscut publicului drept „deputatul plângăcios” după ce a susținut un discurs cu lacrimi în ochi în Parlament evocând sacrificiile familiei sale — a fost întrebat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, dacă nu a existat nemulțumire în partid față de candidatura Mariei Acbaș la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Întrebarea a venit în contextul în care Acbaș s-a regăsit anterior și pe listele Congresului Civic, condus de Mark Tkaciuk, care în prezent face parte din Blocul Alternativa — formațiune oponentă PAS.

Grădinaru a evitat să dea un răspuns tranșant despre trecutul politic al Acbaș, dar a oferit o justificare a traseismul politic: „În Republica Moldova, doar 5% din populație e dispusă să se implice politic. Avem un istoric în care oameni au trecut dintr-un partid în altul. Ce contează e intenția — dacă e sinceră și dacă rămâi pe o linie coerentă”.

Parlamentarul PAS a lăudat faptul că Acbaș nu s-a implicat în mișcări anti-europene: „N-am văzut-o protestând la Bruxelles împotriva Uniunii Europene, ca alții. N-am văzut-o cerând aderarea la Uniunea Euroasiatică”.

Acbaș a susținut-o în 2024 pe Maia Sandu la prezidențiale, iar anterior pe Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, în campania electorală din autonomie. Imaginea apare pe canalul de Telegram al lui Dmitrii Cîrîcu.

Maria Acbaș este proprietara fabricii de lactate „OLOI PAK”, una dintre cele mai importante companii de profil din sudul țării. În 2023, firma a raportat o cifră de afaceri de 127 milioane lei, cu 27% mai mare decât în 2022, și un profit net de 20,2 milioane lei, în creștere cu 45,3%. Cota sa de piață este estimată la 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

01 Aug. 2026, 10:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Aug. 2026, 10:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cea mai mare vulnerabilitate a Aeroportului Internațional Chișinău nu o reprezintă cozile la controlul de securitate, lipsa locurilor de parcare sau aglomerația din terminal, ci starea pistei principale de decolare și aterizare, susțin autorii paginii de specialitate Runway 08.

Într-o analiză publicată pe Facebook, aceștia afirmă că pista 08/26, de care depinde siguranța operațiunilor de zbor, a ajuns într-o stare avansată de uzură, iar problema este ignorată de conducerea aeroportului.

„Adevărata problemă majoră de care depinde însăși siguranța fiecărui zbor  este starea dezastruoasă a pistei 08-26. Un «elefant din cameră» pe care managementul aeroportului continuă să-l ignore”, se arată în postare.

Potrivit autorilor, pista principală a fost construită în 1986, iar în acest an împlinește 40 de ani, deși durata inițială de exploatare era de doar 20 de ani.

Runway 08 amintește că primele lucrări de reabilitare au început abia în 2017, când au fost reconstruiți aproximativ 580 de metri din cei 3.590 de metri ai pistei. Pentru a evita suspendarea zborurilor, aeroportul a pus ulterior în funcțiune pista secundară 09/27, amenajată pe vechea cale de rulare, însă aceasta a fost concepută doar ca o soluție temporară și operează cu restricții pentru companiile aeriene.

Potrivit analizei, proiectul de modernizare completă a pistei 08/26 a fost planificat de două ori și anulat de fiecare dată. Prima încercare a fost în 2020, însă lucrările au fost suspendate din cauza pandemiei COVID-19. A doua era programată pentru 2022, dar a fost abandonată după invazia Rusiei în Ucraina și închiderea spațiului aerian al Republicii Moldova.

Autorii postării susțin că, după redeschiderea traficului aerian și revenirea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului, accentul s-a mutat pe alte proiecte, precum extinderea terminalului, dezvoltarea unui hub cargo la Mărculești sau conexiuni feroviare, în timp ce reabilitarea pistei principale continuă să fie amânată.

„Când se va relua reparația pistei 08/26 nu știm. Cert este că, deocamdată, accentul pare să fie pus pe alte priorități decât infrastructura critică”, conchid autorii analizei.