Pro-Vlah ieri, pro-PAS azi – deputatul plângăcios o scuză pe milionara Acbaș

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru — devenit cunoscut publicului drept „deputatul plângăcios” după ce a susținut un discurs cu lacrimi în ochi în Parlament evocând sacrificiile familiei sale — a fost întrebat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, dacă nu a existat nemulțumire în partid față de candidatura Mariei Acbaș la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Întrebarea a venit în contextul în care Acbaș s-a regăsit anterior și pe listele Congresului Civic, condus de Mark Tkaciuk, care în prezent face parte din Blocul Alternativa — formațiune oponentă PAS.

Grădinaru a evitat să dea un răspuns tranșant despre trecutul politic al Acbaș, dar a oferit o justificare a traseismul politic: „În Republica Moldova, doar 5% din populație e dispusă să se implice politic. Avem un istoric în care oameni au trecut dintr-un partid în altul. Ce contează e intenția — dacă e sinceră și dacă rămâi pe o linie coerentă”.

Parlamentarul PAS a lăudat faptul că Acbaș nu s-a implicat în mișcări anti-europene: „N-am văzut-o protestând la Bruxelles împotriva Uniunii Europene, ca alții. N-am văzut-o cerând aderarea la Uniunea Euroasiatică”.

Acbaș a susținut-o în 2024 pe Maia Sandu la prezidențiale, iar anterior pe Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, în campania electorală din autonomie. Imaginea apare pe canalul de Telegram al lui Dmitrii Cîrîcu.

Maria Acbaș este proprietara fabricii de lactate „OLOI PAK”, una dintre cele mai importante companii de profil din sudul țării. În 2023, firma a raportat o cifră de afaceri de 127 milioane lei, cu 27% mai mare decât în 2022, și un profit net de 20,2 milioane lei, în creștere cu 45,3%. Cota sa de piață este estimată la 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acbaș #gradinaru #milionara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.