Probleme financiare! Angajații de la CFM nu și-au primit salariile. Spînu spune când nu vor mai fi datorii

Angajații de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” nu și-au primit salariile. „Probleme cu restanțele la salarii vor dispărea după luna ianuarie-februarie când va crește fluxul de marfă pe calea ferată”, a explicat în cadrul emisiunii „Puncte de la reflecție” de la Vocea Basarabiei, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Spînu a explicat că, la preluarea guvernării, CFM se confrunta cu restanțe salariale de 1-1,5 ani, iar majorarea salariilor era inexistentă.

„În 2022, odată cu preluarea funcției de director la CFM de către Oleg Tofilat, am reușit să plătim toate restanțele și să majorăm salariile. Este adevărat că există anumite probleme financiare la CFM din cauza reducerii tranzitului. În prezent, există restanțe de 1-2 luni la plata salariilor”, a declarat ministrul.

Cu toate acestea, Spînu a asigurat că situația este de natură temporară. După ianuarie-februarie, se așteaptă ca fluxurile de marfă să crească, ceea ce va permite achitarea restanțelor salariale. De asemenea, ministrul a menționat că sunt în desfășurare discuții continue cu colegii din Ucraina pentru a majora transportul de mărfuri pe calea ferată.

„Suntem în discuții continue cu colegii din Ucraina pentru a majora transportul de mărfuri pe calea ferată. Încercăm să depășim aceste provocări și să găsim soluții viabile pentru sectorul feroviar”, a adăugat Spînu.

Directorul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Oleg Tofilat, într-o declrație recentă, recunoaște că unitatea se confruntă cu probleme financiare, iar din această cauză angajații nu și-au primit încă salariile. Oleg Tofilat a spus că întreprinderea are doar banii pe care-i câștigă, iar reducerea încasărilor a generat restanțe salariale. El a mai precizat că războiul din Ucraina a blocat și intenția autorităților de a procura locomotive și vagoane noi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sal #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.