Probleme pentru cea mai mare economie a Europei. S-ar putea confrunta cu mai multe reduceri de locuri de muncă

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dobânzile pentru creditele de consum în băncile rusești au crescut semnificativ în ultima perioadă, atingând un nivel maxim de 44% pe an, comparativ cu 25-38% la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor directorului de creditare al platformei „Sravni”, Magomed Gamzaev, pentru agenția „Gazeta.Ru”.

Această creștere a dobânzilor este atribuită majorării ratei de bază a Băncii Centrale a Rusiei (BCR) și se așteaptă să continue pe măsură ce BCR intenționează să o crească și mai mult până la sfârșitul anului. „Aceasta influențează direct intervalul dobânzilor la creditele de consum”, a explicat Gamzaev.

În contrast, dobânzile maxime la depozite nu au crescut semnificativ, rămânând la 27% pentru depozitele pe termen fix și 23% pentru conturile de economii. Dobânda medie maximă pentru depozite a crescut doar cu puțin peste 1 punct procentual, atingând 15,95% la sfârșitul lunii noiembrie.

Banca Centrală a Rusiei a majorat rata de bază la 21% pe 25 octombrie, iar analistul principal al „Sovcombank”, Mihail Vasiliev, estimează că în decembrie aceasta ar putea ajunge la 23%. Vasiliev preconizează o inflație de 8,4% până la sfârșitul anului, motiv pentru care Banca Centrală ar putea fi nevoită să aplice o politică monetară mai strictă.

De asemenea, în ultimele luni, Banca Centrală a introdus cerințe mai stricte pentru bănci, crescând coeficientul de risc pentru creditele fără garanție și limitând accesul la împrumuturi pentru persoanele cu datorii mari, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite aprobate și la creșterea dobânzilor.

În octombrie 2023, băncile rusești au acordat 1,94 milioane de credite de consum, în scădere cu 28% față de luna septembrie și cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, nivelul neplății împrumuturilor a atins valori record, cu 800.000 de ruși intrând în întârziere la plăți, iar numărul total al debitorilor ajungând la 6,2 milioane.

Un sondaj realizat de „Levada Center” arată că aproape jumătate dintre debitori întâmpină dificultăți la plata împrumuturilor, 35% dintre aceștia având dificultăți minore și 12% confruntându-se cu probleme grave.