Probleme pentru marile lanțuri de magazine care refuză să se retragă din Rusia. Au vânzări mai mici în Polonia

Consumatorii din Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, încep să întoarcă spatele retailerilor străini care au decis să rămână în Rusia după invadarea Ucrainei. Datele privind tranzacţiile cu cardul arată că ritmul de creştere a vânzărilor începe să încetinească în cazul lanţurilor de magazine care continuă să fie prezente în Rusia la o lună de la debutul invaziei în Ucraina.

Așadar, vânzările în magazinele din Polonia ale acestor companii au scăzut, a declarat joi premierul polonez Mateusz Morawiecki, citând datele de care dispune Executivul de la Varşovia. Deşi Morawiecki nu a dezvăluit numele companiilor, o serie de retaileri francezi, precum Auchan şi Leroy Merlin, au fost vizate de campanii de boicotare pe social media.

„Asta arată cum oamenii obişnuiţi, mai mult decât corporaţiile, înţeleg faptul că momentul actual este unul excepţional. Decenţa cere luarea de acţiuni care implică pierderi”, a spus joi premierul polonez Mateusz Morawiecki, potrivit Bloomberg.TVN, cel mai mare post privat de televiziune din Polonia, a anunţat săptămâna trecută că suspendă acordul de sponsorizare cu Leroy Merlin, iar postul public de radio Polskie Radio nu mai difuzează clipurile publicitare ale aceluiaşi retailer. De asemenea, Guvernul de la Varşovia analizează ideea unei taxe speciale pentru companiile multinaţionale care refuză să se retragă din Rusia.

Boicot și glume pe seama magazinelor care nu pleacă din Rusia

Polonia a acceptat peste două milioane de refugiaţi ucraineni de la debutul invaziei ruseşti. Datele privind tranzacţiile cu cardul publicate de grupul bancar PKO Bank Polski SA arată că ritmul de creştere a vânzărilor începe să încetinească în cazul lanţurilor de magazine care sunt în continuare prezente în Rusia la o lună de la debutul invaziei Ucrainei.

Vânzările în magazinele din această ţară cu 38 de milioane de locuitori au crescut cu 8,9% anul trecut, faţă de un avans mediu de 2,6% în UE ca întreg, arată datele Eurostat. Așadar, scăderea vânzărilor în aceasta țară ar însemna pierderi semnificative pentru retaileri.

Pentru a controla pagubele, echipele manageriale întreprind diverse măsuri. Leroy Merlin care are 75 de magazine în Polonia şi 112 în Rusia, a informat că ajută refugiaţi ucraineni, inclusiv 300 de angajaţi ai subsidiarei din Ucraina şi familiile lor.

Divizia din Polonia a grupului francez Danone SA a cerut companiei mamă şi întregii industrii să adopte „decizii mai curajoase” cu privire la Rusia. Chiar dacă gigantul alimentar francez a oprit investiţiile şi livrările de produse non-esenţiale, precum apa îmbuteliată Evian şi alternativa la iaurt pe baza de soia Alpro, în continuare Danone vinde în Rusia produse lactate şi alimente pentru bebeluşi.

Diviziile locale ale Auchan, Decathlon şi Leroy Merlin nu au dezvăluit care sunt vânzările lor în Polonia de la debutul invaziei ruseşti.

#retaileri #magazine #vanzari #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.