Procurorul din buzunarul lui Plahotniuc, cu dubii de integritate, uns de Maia Sandu

Ion Munteanu, despre care au circulat informații ce ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa, a fost desemnat de către președintele Republicii Moldova în calitate de procuror general, conform unui decret publicat pe site-ul Președinției.

Anumite aspecte ale activității și ale averii lui Ion Munteanu au stârnit suspiciuni în rândul opiniei publice. Printre acestea se numără un apartament în Brașov evaluat la peste 600.000 de euro, deținut de procuror, precum și o firmă de construcții vândută de soția sa pentru o sumă de doar 4.500 de lei. Mai mult, procurorul figurează ca proprietar al unui apartament, dar acesta este procurat pe numele părinților săi, iar cheltuielile ridicate nu sunt acoperite de veniturile declarate oficial.

În declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2023, în afara casei de locuit, nu sunt menționate alte proprietăți imobiliare. Singurele achiziții declarate oficial sunt un teren extravilan achiziționat cu 6.000 de euro și un automobil Dacia Duster evaluat la 215.000 de lei.

În cursul anului 2023, Ion Munteanu a beneficiat de un salariu de 484.000 de lei, cu peste 40.000 de lei lunar, pentru funcția de procuror general interimar. În plus, a primit peste 74.000 de lei ca diurne pentru deplasări de serviciu.

Anterior, au existat informații conform cărora procurorul locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin și Elena Brașovschi. Valentin Brașovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcții „Dansicons” SRL, iar familia sa deținea compania „Ideal Construct”, care ulterior a fost transferată la Victor Soltan în 2019.

Ion Munteanu este cel care semnat alături de cei 612 procurori o declarație adresată unor instituții europene în care reclamă „încercările insistente din partea unor politicieni de a modifica în regim alert legislația cu privire la procuratură, astfel încât instituția noastră să fie controlată politic”. Mesajul vine după ce majoritatea parlamentară formată, în vara anului 2019, din PSRM și Blocul ACUM, dar nerecunoscută de PDM și majoritatea instituțiilor statului, au votat câteva modificări la legea cu privire la procuratură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #procuror #decret #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.