Procurorul din buzunarul lui Plahotniuc, cu dubii de integritate, uns de Maia Sandu

Ion Munteanu, despre care au circulat informații ce ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa, a fost desemnat de către președintele Republicii Moldova în calitate de procuror general, conform unui decret publicat pe site-ul Președinției.

Anumite aspecte ale activității și ale averii lui Ion Munteanu au stârnit suspiciuni în rândul opiniei publice. Printre acestea se numără un apartament în Brașov evaluat la peste 600.000 de euro, deținut de procuror, precum și o firmă de construcții vândută de soția sa pentru o sumă de doar 4.500 de lei. Mai mult, procurorul figurează ca proprietar al unui apartament, dar acesta este procurat pe numele părinților săi, iar cheltuielile ridicate nu sunt acoperite de veniturile declarate oficial.

În declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2023, în afara casei de locuit, nu sunt menționate alte proprietăți imobiliare. Singurele achiziții declarate oficial sunt un teren extravilan achiziționat cu 6.000 de euro și un automobil Dacia Duster evaluat la 215.000 de lei.

În cursul anului 2023, Ion Munteanu a beneficiat de un salariu de 484.000 de lei, cu peste 40.000 de lei lunar, pentru funcția de procuror general interimar. În plus, a primit peste 74.000 de lei ca diurne pentru deplasări de serviciu.

Anterior, au existat informații conform cărora procurorul locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin și Elena Brașovschi. Valentin Brașovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcții „Dansicons” SRL, iar familia sa deținea compania „Ideal Construct”, care ulterior a fost transferată la Victor Soltan în 2019.

Ion Munteanu este cel care semnat alături de cei 612 procurori o declarație adresată unor instituții europene în care reclamă „încercările insistente din partea unor politicieni de a modifica în regim alert legislația cu privire la procuratură, astfel încât instituția noastră să fie controlată politic”. Mesajul vine după ce majoritatea parlamentară formată, în vara anului 2019, din PSRM și Blocul ACUM, dar nerecunoscută de PDM și majoritatea instituțiilor statului, au votat câteva modificări la legea cu privire la procuratură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #procuror #decret #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.