Producem sărăcie! Degeaba cresc veniturile, dacă jumătate din bugetul unei familii merge pe mâncare

Venitul mediul al unei persoane a fost de 3510 lei cu 13,4% mai mare în anul 2021 față de anul precedent, însă scumpirile au înjumătățit creșterea, arată datele Biroului Național de Statistică.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,8% în veniturile totale, care s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Următoarea sursă de venit după importanță sunt prestațiile sociale, care în medie constituie 18,5% din veniturile disponibile medii lunare ale populației. Ponderea plăților sociale în veniturile disponibile s-a diminuat cu 0,8 puncte procentuale față de anul 2020.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 15,5% din veniturile medii lunare ale unei persoane.

O sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor rămân a fi transferurile bănești din afara țării. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale sau cu 0,4 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2020.

Populația din mediul urban a câștigat mai mult comparativ cu cea din localitățile rurale cu 1324 lei mai mult.

BNS relevă că în ceea ce privește cheltuielile au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, cu 8,9% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent.

42% dintre cheltuieli sunt pentru mâncare, 15% pentru întreținerea locuinței, 9% pentru îmbrăcăminte și 6,5% pentru transport.

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic marcate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 3968,2 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane cheltuielile sunt de 1,9 ori mai mici (2054,4 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#castig #mâncare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.