Producția de gaze naturale din Rusia scade în 2025, în ciuda creșterii exporturilor către China

Rusia a înregistrat o scădere a producției de gaze naturale în prima jumătate a anului 2025, în condițiile în care creșterea exporturilor către China și cererea internă sporită nu au reușit să compenseze pierderea livrărilor către Europa prin Ucraina, informează Bloomberg, citând datele oficiale ale Rosstat.

Potrivit calculelor agenției, Rusia a produs 334,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale și gaze asociate în perioada ianuarie–iunie, ceea ce reprezintă o scădere de 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aproape două treimi din această cantitate au fost extrase de gigantul energetic Gazprom.

Scăderea vine pe fondul încetării tranzitului de gaze prin Ucraina începând cu ianuarie 2025, după ce autoritățile de la Kiev au refuzat prelungirea acordului de tranzit semnat în urmă cu cinci ani. Acest coridor era unul dintre ultimele două canale prin care Rusia mai putea furniza gaze Europei după ce alte conducte-cheie au fost închise sau avariate. În 2024, prin Ucraina au fost livrate peste 15 miliarde de metri cubi de gaz.

China a devenit între timp principala piață de desfacere pentru Gazprom. Exporturile către această țară prin conducta „Puterea Siberiei” sunt estimate să crească cu peste 20% în 2025, apropiindu-se de capacitatea maximă de 38 miliarde metri cubi pe an. În prima jumătate a anului, au fost zile în care volumele exportate au depășit obligațiile contractuale ale Moscovei.

În paralel, Gazprom a intensificat și livrările către Slovacia prin „TurkStream”, singura rută rămasă deschisă către Europa. Din aprilie, volumul livrărilor către Slovacia a crescut semnificativ, țara declarând că dorește să își asigure întreaga necesitate de gaz din Rusia în 2026. De asemenea, Rusia a început să exporte gaze către unele state din Asia Centrală, în baza unor contracte pe 15 ani.

Pe plan intern, consumul de gaze a crescut datorită extinderii rețelelor naționale și a unei primăveri neobișnuit de reci, care a stimulat cererea în unele regiuni.

Totuși, în lipsa unor acorduri majore noi de export, perspectivele pentru o redresare semnificativă a producției rămân limitate. Gazprom nu va putea extinde semnificativ livrările către China până în 2027, când este estimată finalizarea rutei din Extremul Orient. Între timp, negocierile privind proiectul „Puterea Siberiei 2”, care ar putea dubla exporturile de gaz spre China, sunt în impas.

Producția de gaz natural lichefiat (GNL) a scăzut și ea cu 5,1%, ajungând la 16,5 milioane de tone în primul semestru. Capacitatea de extindere a producției GNL este blocată de sancțiunile occidentale impuse proiectului „Arctic LNG-2”, condus de compania rusă Novatek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #productie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.