Produse de tutun, mai scumpe din 2023: Guvernul propunere o majorare de 25%, cu 10% mai mult decât se planifica

Autoritățile speră să câștige mai mulți bani la bugetul de stat prin majorarea cotei accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea se conține în proiectul de lege al Politicii Fiscale pentru anul 2023, care a fost prezentat de Ministerul Finanțelor. Deși calendarul aprobat de Guvern pentru anii 2020-2023 prevede o majorare de 15% pentru produsele de tutun, acum, Executivul vine cu o majorare mai mare, scrie Infotag.

Proiectul Politicii Fiscale pentru anul viitor prevede majorare accizei cu 25% pentru țigările cu filtru și fără filtru, rezervele de tutun pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, țigări de foi și trabucuri.

Această majorare contravine calendarului fiscal de 3 ani aprobat de Executiv în 2020, care prevede creșterea accizei la produsele de tutun cu 15%.

În același timp, acciza pentru tutunul pentru fumat și tutunul destinat rulării în țigarete rămâne la același nivel fixat în calendarul fiscal.

Potrivit proiectului, modificarea respectivă va asigura creșterea suplimentară a veniturilor pe perioada anului 2023 cu aproximativ 618 milioane de lei, iar scopul acestei măsuri este maximizarea veniturilor bugetare și reducerea treptată a consumului.

Totodată, Guvernul vine cu un termen limită pentru alinierea accizei la produsele de tutun din Moldova la Directiva UE. Astfel, până în 2025, se propunere o creștere accelerată pentru a atinge nivelul european de 90 de euro pentru 1000 de țigarete.

De menționat că, la momentul aprobării calendarului fiscal, autoritățile au decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei de 15% la produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor, pe umerii cărora sunt transferate toate majorările de taxe.

#accize #tutun #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.