Produsul alimentar de bază al cărui preț s-a majorat cu 61% într-un singur an, în Uniunea Europeană

Zahărul a fost unul dintre produsele alimentare cu cea mai mare creştere de preţ în Uniunea Europeană, în condiţiile în care preţurile alimentelor au început să urce substanţial în 2022. Datele lunare indică o creştere continuă a ratelor variaţiei anuale începând din august 2021, ajungând la 61% în februarie şi martie 2023, ceea ce înseamnă că preţul zahărului în UE în cele două luni era, în medie, cu 61% mai ridicat decât în februarie şi martie 2022, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În martie 2022, rata variaţiei anuale era de aproape şase ori mai scăzută (11%), iar diferenţa este mai vizibilă când comparăm cu martie 2021, când rata era 1,6%.

În martie 2023, cea mai mare creştere anuală a preţului la zahăr s-a înregistrat în Cehia (98%), Estonia (97%), Polonia (82%), Germania (72%) şi Letonia (70%). Creşteri mai reduse, dar considerabile, sunt încă în Ungaria (17%), Luxemburg (19%), Belgia (35%), Bulgaria (36%) şi Irlanda (37%).

România a înregistrat o creştere de 60,9%, uşor sub media UE, de 61%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zahar #scumpiri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.