Prognoze pentru călătoriile cu avionul în Europa! O revenire completă volumelor de pasageri va avea loc abia în 2025

O revenire completă a volumelor de pasageri în Europa a fost amânat pentru 2025, în loc de 2024, a anunţat marţi ACI Europe, o organizaţie care reprezintă 500 de aeroporturi din 46 de ţări europene, transmite Reuters.

Anterior, analiştii se aşteptau ca oamenii să continue să călătorească de sărbători, chiar dacă se confruntă cu o majorare a costului vieţii.

Însă ACI Europe cât şi alte asociaţii subliniază că există în continuare incertitudini, inclusiv o revenire lentă a călătoriilor în interes de afaceri şi noi probleme economice neaşteptate în viitor, iar acestea ar putea afecta sectorul. Un element particular în cazul aeroporturilor îl reprezintă noile taxe pe care le au în vedere guvernele.

„În prezent ne aşteptăm ca revenirea traficului aerian de pasageri să se plafoneze în viitor, iar orizontul de timp a fost amânat pentru 2025, când aeroporturile Europei ar urma să revină, în sfârşit, la nivelul la care erau înainte de lovitura dată de COVID-19”, a declarat directorul general de la ACI Europe, Olivier Jankovec. „Ne aşteptăm ca mai multe aeroporturi, în special, cele care se bazează preponderent pe turism, să depăşească volumele de pasageri de dinaintea pandemiei încă de anul următor. Însă multe altele nu vor performa la fel de bine şi vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi reveni”, a adăugat Olivier Jankovec.

La începutul acestei luni şi Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a anunţat că se aşteaptă la un profit net de 4,7 miliarde de dolari generat de transportatorii aerieni în 2023, când peste patru miliarde de pasageri ar urma să zboare cu avionul. Anterior, IATA preconiza că transportatorii aerieni „ar putea să genereze profituri” în 2023.

Însă unii directori de companii aeriene au avertizat în ultimele săptămâni că ar putea apărea probleme în 2023. De exemplu, directorul general de la Virgin Atlantic a spus că 2023 va fi un an „dificil”, în timp ce directorul aeroportului Heathrow din Londra a spus că liniile aeriene sunt din ce în ce mai îngrijorate cu privire la evoluţia cererii.

ACI Europe reprezintă peste 500 de aeroporturi din numărul total de 740 de aeroporturi din Europa care au pasageri plătitori.

#aeroporturi #pasageri #companii aeriene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.