Prognoze pentru călătoriile cu avionul în Europa! O revenire completă volumelor de pasageri va avea loc abia în 2025

O revenire completă a volumelor de pasageri în Europa a fost amânat pentru 2025, în loc de 2024, a anunţat marţi ACI Europe, o organizaţie care reprezintă 500 de aeroporturi din 46 de ţări europene, transmite Reuters.

Anterior, analiştii se aşteptau ca oamenii să continue să călătorească de sărbători, chiar dacă se confruntă cu o majorare a costului vieţii.

Însă ACI Europe cât şi alte asociaţii subliniază că există în continuare incertitudini, inclusiv o revenire lentă a călătoriilor în interes de afaceri şi noi probleme economice neaşteptate în viitor, iar acestea ar putea afecta sectorul. Un element particular în cazul aeroporturilor îl reprezintă noile taxe pe care le au în vedere guvernele.

„În prezent ne aşteptăm ca revenirea traficului aerian de pasageri să se plafoneze în viitor, iar orizontul de timp a fost amânat pentru 2025, când aeroporturile Europei ar urma să revină, în sfârşit, la nivelul la care erau înainte de lovitura dată de COVID-19”, a declarat directorul general de la ACI Europe, Olivier Jankovec. „Ne aşteptăm ca mai multe aeroporturi, în special, cele care se bazează preponderent pe turism, să depăşească volumele de pasageri de dinaintea pandemiei încă de anul următor. Însă multe altele nu vor performa la fel de bine şi vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi reveni”, a adăugat Olivier Jankovec.

La începutul acestei luni şi Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a anunţat că se aşteaptă la un profit net de 4,7 miliarde de dolari generat de transportatorii aerieni în 2023, când peste patru miliarde de pasageri ar urma să zboare cu avionul. Anterior, IATA preconiza că transportatorii aerieni „ar putea să genereze profituri” în 2023.

Însă unii directori de companii aeriene au avertizat în ultimele săptămâni că ar putea apărea probleme în 2023. De exemplu, directorul general de la Virgin Atlantic a spus că 2023 va fi un an „dificil”, în timp ce directorul aeroportului Heathrow din Londra a spus că liniile aeriene sunt din ce în ce mai îngrijorate cu privire la evoluţia cererii.

ACI Europe reprezintă peste 500 de aeroporturi din numărul total de 740 de aeroporturi din Europa care au pasageri plătitori.

#aeroporturi #pasageri #companii aeriene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova marchează o premieră economică: pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani, rapița nu mai este exportată doar ca materie primă, ci și procesată pe plan intern în ulei și șrot, produse cu valoare adăugată. Analiza economistului Iurie Rija arată că în lunile august și septembrie 2025 au fost exportate 16 180 tone de ulei de rapiță, generând încasări de peste 283 milioane lei, la un preț mediu de 17,51 lei/kg.

Cea mai mare parte a exporturilor a mers spre Elveția – 8 760 tone, unde marfa este redirecționată ulterior către alte piețe. Alte 5 412 tone au fost expediate în Bulgaria, la un preț de 17,32 lei/kg, iar 2 008 tone în România, unde s-au obținut cele mai mari prețuri, 18,70 lei/kg, datorită contractelor livrate direct cumpărătorului final din Slobozia (regim DAP).

Structura logistică a livrărilor evidențiază predominanța transportului maritim și fluvial: 88% din exporturi au fost expediate pe barje, în special către Elveția și Bulgaria, în timp ce livrările către România (12%) au fost realizate pe cale rutieră, prin autocisterne.

Sezonul 2025-2026 a adus o producție record de 300 mii tone de rapiță, obținută pe circa 120 mii hectare. Din acest volum, 86% (257,7 mii tone) au fost exportate ca semințe brute, iar 14% (40,4 mii tone) au fost procesate local în ulei și șrot. Chiar dacă procentul de procesare este încă modest, Rija subliniază că acesta marchează începutul industrializării rapiței alături de floarea-soarelui și soia.

Economistul notează că rezultatul obținut confirmă potențialul sectorului de procesare și deschide oportunități pentru consolidarea exporturilor cu valoare adăugată. „Moldova nu mai este doar un furnizor de materie primă. Procesarea internă creează premise pentru o industrie mai competitivă și pentru venituri mai mari la nivel național”, punctează Rija.