Programul guvernului Recean, care riscă să arunce în aer prețurile la imobile, vot final în Parlament

Programul „Prima casă” a fost extins pentru a oferi acces mai multor cetățeni ai Republicii Moldova la finanțare pentru cumpărarea de locuințe a fost votat în lectura a douaă de deputați.

Astfel, sunt eliminate o serie de bariere în accesarea finanțării pentru procurarea locuințelor la condiții mai avantajoase. La Programul de stat „Prima casă” vor putea aplica și persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, dar dispun de venituri oficiale obținute în Republica Moldova, cum ar fi liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, taximetriștii, artiștii. Potrivit proiectului, a fost majorată și suma-limită a creditului – de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei și cota de garantare de către stat a creditelor de la 50 % la 65 % sau 70% pentru locuințele din afara municipiului Chișinău. De asemenea, a fost extinsă perioada de creditare de la 25 la 30 de ani. În legislație va fi prevăzut că beneficiarul va putea folosi locuința cumpărată în cadrul programului doar pentru folosință proprie ori împreună cu membrii familie sale și trebuie să aibă domiciliul permanent în respectiva locuință până la scadența creditului ipotecar.

Într-o analiză a economistului, Stas Madan de la Expert Grup, acesta atrage atenția asupra mai multor riscuri ale programului.

Madan atrage atenția la modificările care constau în majorarea plafonului valorii maxime a locuinței achiziționate prin program de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. „Deși această creștere este necesară pentru a reflecta creșterea prețurilor imobiliare din ultimii ani, există îngrijorări că majorarea semnificativă ar putea stimula o creștere și mai mare a prețurilor apartamentelor. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), prețul mediu al apartamentelor în Chișinău a crescut cu 56,3% în primul trimestru din 2024 comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat justificări detaliate pentru stabilirea noului plafon la 2,5 milioane de lei”, punctat economistul.

O altă modificare controversată, asupra căreia atrage atenția economistul, vizează creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special în contextul dobânzilor flotante și al nivelului actual de educație financiară redusă. În plus, extinderea perioadei maxime a creditului de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă creșterea cotei de garantare pentru locuințele din Chișinău de la 50% la 65% ridică semne de întrebare privind transferul riscurilor către stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima casa #program #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Milionarii au în vedere orașele europene pe măsură ce caută să se mute, iar Parisul e în topul preferințelor, arată un nou raport, citat de CNBC.

Aproximativ 83% dintre persoanele cu o avere netă ridicată – definite ca fiind cele care câștigă 1 milion de dolari sau mai mult – care se gândesc să se mute în altă țară preferă viața la oraș pentru oportunitățile culturale și economice pe care le oferă, se arată în Raportul Knight Frank privind stilul de viață european, publicat în această săptămână. În același timp, 17% au declarat că preferă locațiile rurale și stațiunile turistice pentru peisajele naturale și stilul de viață mai lent.

Potrivit raportului Knight Frank, primele cinci orașe europene în care persoanele cu averi mari se gândesc să se mute în 2024 sunt Paris, Berlin, Barcelona, Viena și Madrid.

Consultanții imobiliari Knight Frank au intervievat 700 de persoane cu averi nete ridicate din 11 țări diferite, inclusiv din Regatul Unit și SUA, cu privire la părerea lor despre cele mai atractive orașe și stațiuni europene. Acesta a clasificat 10 orașe și stațiuni pe baza „Monitorului stilului de viață european”, care le-a evaluat în funcție de cinci parametri-cheie: economia, calitatea vieții, mediul, infrastructura și mobilitatea, precum și capitalul uman.

Parisul a ocupat primul loc pe listă și s-a evidențiat în categorii precum economia și capitalul uman, care include factori precum universitățile, sediile corporative și investițiile culturale. Cu toate acestea, Londra – considerată adesea drept un centru pentru super-bogați – nici măcar nu a intrat în top cinci, ocupând locul șapte.

Henley & Partners, o companie de consultanță care urmărește tendințele în materie de migrație, afirmă că un număr record de 128 000 de milionari intenționează să se mute la nivel mondial în 2024, comparativ cu 120 000 în 2023, potrivit raportului Knight Frank.

În plus, 19% dintre persoanele cu valoare netă foarte mare – cele care au o avere de 30 de milioane de dolari sau mai mult – intenționează să solicite un al doilea pașaport sau să obțină cetățenia unei alte țări, a constatat Knight Frank.

Potrivit raportului, principalele priorități ale milionarilor atunci când se relochează sunt securitatea și confidențialitatea, urmate de ocuparea forței de muncă, taxe și educație.Generația Z și milenialii tind să prioritizeze ocuparea forței de muncă, în timp ce generațiile mai în vârstă sunt mai preocupate de fiscalitate.

„Securitatea și impozitarea sunt mai critice pentru HNWI [persoane cu averi nete mari] decât preocupările legate de viză atunci când se relochează.Având în vedere volatilitatea geopolitică în creștere și provocările legate de confidențialitate în era digitală, această concentrare nu este surprinzătoare”, se arată în raport.„Tensiunile geopolitice și schimbările de politică determină HNWI să se relocalizeze în jurisdicții mai favorabile”, a declarat în raport Kate Everett-Allen, șeful departamentului de cercetare rezidențială europeană al Knight Frank.„Retragerea rapidă a 1,5 miliarde CHF [franci elvețieni, sau 1,8 miliarde de dolari] de la Credit Suisse la sfârșitul anului 2022 de către deținătorii de conturi bogați a evidențiat cât de repede pot reacționa persoanele înstărite la riscurile financiare percepute.”Top 5.