Programul guvernului Recean, care riscă să arunce în aer prețurile la imobile, vot final în Parlament

Programul „Prima casă” a fost extins pentru a oferi acces mai multor cetățeni ai Republicii Moldova la finanțare pentru cumpărarea de locuințe a fost votat în lectura a douaă de deputați.

Astfel, sunt eliminate o serie de bariere în accesarea finanțării pentru procurarea locuințelor la condiții mai avantajoase. La Programul de stat „Prima casă” vor putea aplica și persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, dar dispun de venituri oficiale obținute în Republica Moldova, cum ar fi liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, taximetriștii, artiștii. Potrivit proiectului, a fost majorată și suma-limită a creditului – de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei și cota de garantare de către stat a creditelor de la 50 % la 65 % sau 70% pentru locuințele din afara municipiului Chișinău. De asemenea, a fost extinsă perioada de creditare de la 25 la 30 de ani. În legislație va fi prevăzut că beneficiarul va putea folosi locuința cumpărată în cadrul programului doar pentru folosință proprie ori împreună cu membrii familie sale și trebuie să aibă domiciliul permanent în respectiva locuință până la scadența creditului ipotecar.

Într-o analiză a economistului, Stas Madan de la Expert Grup, acesta atrage atenția asupra mai multor riscuri ale programului.

Madan atrage atenția la modificările care constau în majorarea plafonului valorii maxime a locuinței achiziționate prin program de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. „Deși această creștere este necesară pentru a reflecta creșterea prețurilor imobiliare din ultimii ani, există îngrijorări că majorarea semnificativă ar putea stimula o creștere și mai mare a prețurilor apartamentelor. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), prețul mediu al apartamentelor în Chișinău a crescut cu 56,3% în primul trimestru din 2024 comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat justificări detaliate pentru stabilirea noului plafon la 2,5 milioane de lei”, punctat economistul.

O altă modificare controversată, asupra căreia atrage atenția economistul, vizează creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special în contextul dobânzilor flotante și al nivelului actual de educație financiară redusă. În plus, extinderea perioadei maxime a creditului de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă creșterea cotei de garantare pentru locuințele din Chișinău de la 50% la 65% ridică semne de întrebare privind transferul riscurilor către stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima casa #program #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.