Proiect ambițios la Nisporeni! A fost instalată o centrală fotovoltaică ce poate asigura cu electricitate mii de oameni

O centrală fotovoltaică cu puterea instalată de 800 de kilowați a fost dată în exploatare la Nisporeni. Valoarea investiției în proiect este de aproximativ 800 de mii de euro și după calculele investitorilor, centrala va produce peste un milion de kilowați pe oră de energie electrică anual. Această cantitate de energie electrică este suficientă pentru a asigura circa 700 de gospodării sau circa 50 de grădinițe de copiii. Investitorul planifică să continue proiecte de acest gen în regiune, inclusiv în toată țara.

Proiectul a fost realizat de compania Flydevelopment din Moldova, reprezentată de Chiril Gaburici, cu susținerea lui Esben Kumke Christensen, care este un investitor din Danemarca cu o experiență de peste 16 ani în energie regenerabilă în mai multe țări ale lumii și fondatorul companiei Danish Renewables.

„Vedem tot mai multe urmări ale încălzirii globale la noi în Moldova – secetele devin tot mai severe, pierdem roadă și crește suprafața terenurilor agricole care rodesc tot mai rău, pentru că an de an scade suprafața pădurilor. Parcurile fotovoltaice nu pot rezolva toate aceste problem, dar ne ajută să devenim mai independenți energetic, să avem costuri mai stabile pentru energia electrică în viitor și o parte din banii care azi pleacă în afara țării – vor rămâne în țară. La următoarea etapă vom învăța să producem energia și pe alte căi și să o păstrăm – iar resursele eliberate le vom direcționa pentru plantarea pădurilor”, a declarat Chiril Gaburici.

Investitorul din Danemarca a apreciat curajul echipei din Moldova de a realiza proiecte energetice verzi în țara noastră.

„Îmi place să particip la proiecte care schimbă viitorul, îl fac mai sănătos și mai prietenos cu mediul înconjurător. Moldova e o țară foarte frumoasă și generația de azi trebuie să se gândească bine ce moștenire va lăsa copiilor. Noi trebuie să lăsăm copiilor și generațiilor viitoare o Moldova curată, verde și mai autonomă”, a declarat Esben Kumke Christensen.

La evenimentul de inaugurare a participat și Spyros Valatas, expert în domeniul finanțării investițiilor din sectorul privat împreună cu Kostas Kiriakopoulos, expert în domeniul analizei financiare și modelare, ambii membri ai echipei de suport pentru Guvernul Republicii Moldova pentru identificarea și pregătirea proiectelor aferente implementării Acordului de Asociere UE.

„Cred că este un proiect ambițios. Acest proiect este un pas bun pentru a atinge cota de energie regenerabilă planificată la nivel de țară până în anul 2025. Ne bucurăm de asemenea că Nisporeni este mai inovativ din acest punct de vedere”, a spus Spyros Valatas.

Primarul orașului Nisporeni, Grigore Robu, a salutat oportunitățile de dezvoltare a proiectelor de energie verde, care vor fi în beneficiul oamenilor din oraș.

#panou fotovoltaic #Nisporeni #energie regeneabila #electricitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.