Proiect ambițios la Nisporeni! A fost instalată o centrală fotovoltaică ce poate asigura cu electricitate mii de oameni

23 Sept. 2022, 08:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2022, 08:30 // Actual //  MD Bani

O centrală fotovoltaică cu puterea instalată de 800 de kilowați a fost dată în exploatare la Nisporeni. Valoarea investiției în proiect este de aproximativ 800 de mii de euro și după calculele investitorilor, centrala va produce peste un milion de kilowați pe oră de energie electrică anual. Această cantitate de energie electrică este suficientă pentru a asigura circa 700 de gospodării sau circa 50 de grădinițe de copiii. Investitorul planifică să continue proiecte de acest gen în regiune, inclusiv în toată țara.

Proiectul a fost realizat de compania Flydevelopment din Moldova, reprezentată de Chiril Gaburici, cu susținerea lui Esben Kumke Christensen, care este un investitor din Danemarca cu o experiență de peste 16 ani în energie regenerabilă în mai multe țări ale lumii și fondatorul companiei Danish Renewables.

„Vedem tot mai multe urmări ale încălzirii globale la noi în Moldova – secetele devin tot mai severe, pierdem roadă și crește suprafața terenurilor agricole care rodesc tot mai rău, pentru că an de an scade suprafața pădurilor. Parcurile fotovoltaice nu pot rezolva toate aceste problem, dar ne ajută să devenim mai independenți energetic, să avem costuri mai stabile pentru energia electrică în viitor și o parte din banii care azi pleacă în afara țării – vor rămâne în țară. La următoarea etapă vom învăța să producem energia și pe alte căi și să o păstrăm – iar resursele eliberate le vom direcționa pentru plantarea pădurilor”, a declarat Chiril Gaburici.

Investitorul din Danemarca a apreciat curajul echipei din Moldova de a realiza proiecte energetice verzi în țara noastră.

„Îmi place să particip la proiecte care schimbă viitorul, îl fac mai sănătos și mai prietenos cu mediul înconjurător. Moldova e o țară foarte frumoasă și generația de azi trebuie să se gândească bine ce moștenire va lăsa copiilor. Noi trebuie să lăsăm copiilor și generațiilor viitoare o Moldova curată, verde și mai autonomă”, a declarat Esben Kumke Christensen.

La evenimentul de inaugurare a participat și Spyros Valatas, expert în domeniul finanțării investițiilor din sectorul privat împreună cu Kostas Kiriakopoulos, expert în domeniul analizei financiare și modelare, ambii membri ai echipei de suport pentru Guvernul Republicii Moldova pentru identificarea și pregătirea proiectelor aferente implementării Acordului de Asociere UE.

„Cred că este un proiect ambițios. Acest proiect este un pas bun pentru a atinge cota de energie regenerabilă planificată la nivel de țară până în anul 2025. Ne bucurăm de asemenea că Nisporeni  este mai inovativ din acest punct de vedere”, a spus Spyros Valatas.

Primarul orașului Nisporeni, Grigore Robu, a salutat oportunitățile de dezvoltare a proiectelor de energie verde, care vor fi în beneficiul oamenilor din oraș.






08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.