Proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), finanțat de Uniunea Europeană, a ajuns la final

Joi, 24 octombrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Eurochambres, a organizat Conferința de închidere a Proiectului EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc la Chișinău și a reunit peste 100 de participanți, inclusiv reprezentanți ai delegației UE în RM, ai Guvernului Republicii Moldova, Camere Naționale de Comerț din țările partenere și antreprenori din diverse state: Belgia, Spania, Italia, Grecia, Lituania, Estonia, România, Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan.

Lansat în 2019, Proiectul EU4Business: Connecting Companies a avut ca scop consolidarea relațiilor comerciale între Uniunea Europeană și țările din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina), sprijinind dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Proiectul a facilitat accesul IMM-urilor la finanțare, a susținut dezvoltarea serviciilor de afaceri și a promovat îmbunătățirea reglementărilor în vederea creșterii competitivității pe piețele internaționale.

În cadrul conferinței, au fost prezentate rezultatele proiectului, impactul asupra beneficiarilor din IMM-uri și lecțiile învățate în procesul de implementare.

„Conferința marchează un moment important pentru țara noastră, care, în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, își consolidează poziția de partener strategic pe piața europeană. Proiectul EU4BCC a avut un impact considerabil asupra unor sectoare esențiale ale economiei noastre, precum agricultura ecologică, vinificația, turismul, textilele și industriile creative. Prin acest proiect, IMM-urile din Moldova și din țările partenere au beneficiat de noi oportunități de dezvoltare și export, contribuind astfel la creșterea competitivității economiilor noastre”, a declarat Sergiu Harea, Președintele CCI a RM, a subliniat importanța acestui proiect pentru economia Republicii Moldova.

De asemenea, a fost evidențiată relația strânsă cu Uniunea Europeană, Moldova exportând peste 65% din produsele sale pe piețele UE, ceea ce subliniază rolul esențial al Uniunii Europene ca partener comercial al țării.

Prim-ministrul Dorin Recean, prezent la eveniment, a accentuat angajamentul Guvernului de a crea un mediu de afaceri favorabil și de a valorifica oportunitățile oferite de piața europeană.

„Antreprenorii noștri valorifică avantajele pieței unice europene: acces la finanțare, peste 450 de milioane de consumatori, eliminarea tarifelor și reglementărilor, precum și standarde de calitate ridicate. Aceste beneficii ne ajută să creștem acasă o economie dezvoltată, un mediu de afaceri competitiv și mai multe locuri de muncă bine plătite. Prioritatea noastră este să continuăm ferm pe calea integrării europene, construind împreună un viitor prosper”, a declarat Dorin Recean.

Pentru a asigura un impact strategic, proiectul EU4BCC a vizat cinci sectoare prioritare: produse bio/organice, industrii creative, textile, turism, sectorul vitivinicol. Fiecare dintre aceste sectoare a beneficiat de sprijin prin intermediul unor consorții sectoriale, care au inclus 4 camere de comerț: două din state membre ale UE și două din țările din Parteneriatul Estic.

Această structură a permis dezvoltarea de parteneriate puternice între întreprinderile din UE și cele din Parteneriatul Estic, facilitând schimbul de bune practici și crearea de alianțe comerciale. Activitățile derulate de la lansarea proiectului în decembrie 2019 au fost adaptate pentru a sprijini comunitatea de afaceri din Parteneriatul Estic, incluzând: 59 de acțiuni sub-grantate (max. 60.000 EUR): 29 B2B matching, 7 twinning-uri, 33 vizite de studiu și 1.268 participanți (326 BSO-uri și 942 IMM-uri) au fost implicați în activitățile proiectului.

Rezultate notabile:

1700 întâlniri B2B organizate;
51 servicii noi dezvoltate;
56 Memorandumuri de Cooperare și 51 contracte semnate între IMM-uri din UE și Parteneriatul Estic;
58 Planuri de Marketing și Strategii de Dezvoltare elaborate;
130 IMM-uri au început noi forme de cooperare.

Au fost organizate, de asemenea, vizite de studiu sectoriale, o Academie de Export online, sesiuni de matchmaking și scheme de mobilitate, cu peste 100 de testimoniale video elaborate

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a jucat un rol activ în implementarea proiectului, participând în mod direct în consorțiile din sectorul vitivinicol și agricultura ecologică. Aceasta a contribuit la promovarea exporturilor și la consolidarea relațiilor comerciale între Moldova și partenerii europeni

#Camera de Comerț #finanțare #proiect #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.