Proiectul Lanaland. Cum vor salva oile Latxa planeta de poluare cu plastic și poliester

08 Mai 2021, 09:03
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Mai 2021, 09:03 // Actual //  MD Bani

Lâna oilor Latxa este folosită pentru a înlocui plasticul și materialele obținute din petrol, într-un proiect european denumit Lanaland.

Lanaland este un proiect hispano-francez coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat în crearea de soluţii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic şi forestier, scrie AGERPRES.

Proiectul este finanţat din fonduri europene de dezvoltare regională (FEDR) prin intermediul Programului Interreg V-A Spania-Franţa-Andorra (POCTEFA, de cooperare transfrontalieră), la care mai participă Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali (Atlantici), Camera de Comerţ din Bayonne (oraş în sudul Franţei), Universitatea din Pau din Regiunea Adour (în sud-vestul Franţei), cooperativa Latxa Esnea, compania tehnologică Ekolber şi asociaţia de dezvoltare rurală Urkome.

Proiectul a apărut din nevoia de a da o întrebuinţare lânii de oaie Latxa (oaie originară din Ţara Bascilor şi Navarra, în nordul Spaniei care de câţiva ani nu mai era utilizată.

Laptele oilor Latxa este folosit la producerea brânzei cu denumire de origine Idiazabal. Aceste oi sunt tunse în fiecare an, iar în urma acestui proces se obţin anual două mii de tone de lână.

Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE că acest volum de lână ocupă “un spaţiu enorm”, deoarece are o densitate între 20 şi 50 de kilograme pe metru pătrat, şi din acest motiv a apărut nevoia de a găsi o soluţie la o problemă care s-a agravat când, în 2016, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei, folosirea tradiţională a acestei lâni – exportată şi folosită la confecţionarea covoarelor şi tapiseriilor – a dispărut.

Din aceste considerente a apărut necesitatea folosirii lânii de Latxa cu scopul de a transforma această materie primă reziduală într-un nou produs cu valoare economică şi care să poată oferi venituri suplimentare, rezolvând în acelaşi timp o problemă de mediu”, explică Pinto.

Lâna de oaie Latxa are firul foarte gros şi nişte caracteristici care o fac “extrem de aspră, din acest motiv nu poate fi folosită pe piaţa textilă”, mai spune Pinto.

Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la lâna oii Latxa. În prezent, din această lână au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar în prezent cercetătorii studiază nivelurile de degradare şi de compostabilitate ale produsului final.

Recuperarea acestor benzi durează de obicei destul de mult, aminteşte Pinto, iar uneori acestea pot rămâne în natură, cu toate consecinţele pe care le reprezintă folosirea benzilor tradiţionale din plastic. Însă cu acest prototip, dacă benzile sunt uitate în natură sau lăsate pur şi simplu acolo, ele “se vor degrada în câteva săptămâni fără a afecta mediul înconjurător”. Acest proces este realizat de compania Ekolber, din Guipuzcoa (provincie din nordul Spaniei, în comunitatea autonomă Ţara Bascilor – n.r.), care mixează lâna cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrială a cărnii.

De pe păşuni la imprimante 3D

Totodată, la Şcoala de Inginerie din cadrul Universităţii Ţării Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, în colaborare cu companii şi aşa-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inovaţie – n.r.) de ambele părţi ale frontierei, un înlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat să fie biodegradabil, cu toate că mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil să fie mai redus decât în cazul benzilor de semnalizare confecţionate din lâna oii Latxa.

“Pentru moment ne concentrăm pe un fir pentru imprimante 3D şi, odată obţinută şi stabilită durabilitatea şi proprietăţile sale, vom lucra mai aplicat la elaborarea produsului final”, a explicat Pinto.

Lână contra poliester

O altă posibilă utilizare pentru acest excedent de lână ar fi transformarea ei în aşa-numita “ţesătură neţesută”, prin producerea de umplutură pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condiţii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinţe speciale, datorită caracteristicilor sale hidrofobe şi ignifuge.

Lâna oii Latxa ar putea înlocui totodată tradiţionalele umpluturi pentru gecile de iarnă, la care se folosesc de obicei fie fulgi şi pene de la păsări, fie un material pe bază de poliester, material sintetic obţinut din petrol, o sursă neregenerabilă.

În plus, Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali şi Universitatea din Pau şi Regiunea Adour au început un studiu pentru a stabili care este compoziţia adecvată pentru dezvoltarea microorganismelor care ajută la degradarea lânii şi folosirea ei ulterioară ca fertilizant în agricultură.

Realitatea Live

15 Oct. 2025, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2025, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

În august 2025, exporturile Moldovei au însumat 332,6 milioane dolari SUA, în scădere cu 4,2% față de iulie, dar cu 22% mai mari comparativ cu august 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Importurile au totalizat 889,2 milioane dolari, în diminuare lunară de 1,8%, dar în creștere anuală de 20,8%.

Deficitul comercial al lunii a fost de 556,6 milioane dolari, aproape neschimbat față de iulie, dar cu 20% mai mare decât în august anul trecut.

În ianuarie–august 2025, exporturile au însumat 2,28 miliarde dolari (-2,5%), iar importurile 6,91 miliarde dolari (+18,3%). Dezechilibrul comercial s-a adâncit la 4,63 miliarde dolari, cu 32% peste nivelul din 2024, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi reducându-se la 33%.

Uniunea Europeană a absorbit 67,5% din exporturile Moldovei, în creștere ușoară față de anul trecut, în timp ce CSI a coborât la 6,3%. Principalele destinații de export au fost România (29,6%), Italia și Turcia (câte 9,4%), Cehia (8,6%) și Ucraina (7,9%). Pe partea importurilor, 53,9% au provenit din UE, cele mai mari cote revenind României (22,8%), Chinei (13,5%) și Ucrainei (10,4%).

La export, cele mai importante grupe de mărfuri au fost mașinile și aparatele electrice (16%) și semințele și fructele oleaginoase (14%), în timp ce importurile au fost dominate de gaz și produse derivate (9,1%) și petrol (8,6%).

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII