Proiectul Lanaland. Cum vor salva oile Latxa planeta de poluare cu plastic și poliester

Lâna oilor Latxa este folosită pentru a înlocui plasticul și materialele obținute din petrol, într-un proiect european denumit Lanaland.

Lanaland este un proiect hispano-francez coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat în crearea de soluţii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic şi forestier, scrie AGERPRES.

Proiectul este finanţat din fonduri europene de dezvoltare regională (FEDR) prin intermediul Programului Interreg V-A Spania-Franţa-Andorra (POCTEFA, de cooperare transfrontalieră), la care mai participă Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali (Atlantici), Camera de Comerţ din Bayonne (oraş în sudul Franţei), Universitatea din Pau din Regiunea Adour (în sud-vestul Franţei), cooperativa Latxa Esnea, compania tehnologică Ekolber şi asociaţia de dezvoltare rurală Urkome.

Proiectul a apărut din nevoia de a da o întrebuinţare lânii de oaie Latxa (oaie originară din Ţara Bascilor şi Navarra, în nordul Spaniei care de câţiva ani nu mai era utilizată.

Laptele oilor Latxa este folosit la producerea brânzei cu denumire de origine Idiazabal. Aceste oi sunt tunse în fiecare an, iar în urma acestui proces se obţin anual două mii de tone de lână.

Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE că acest volum de lână ocupă „un spaţiu enorm”, deoarece are o densitate între 20 şi 50 de kilograme pe metru pătrat, şi din acest motiv a apărut nevoia de a găsi o soluţie la o problemă care s-a agravat când, în 2016, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei, folosirea tradiţională a acestei lâni – exportată şi folosită la confecţionarea covoarelor şi tapiseriilor – a dispărut.

Din aceste considerente a apărut necesitatea folosirii lânii de Latxa cu scopul de a transforma această materie primă reziduală într-un nou produs cu valoare economică şi care să poată oferi venituri suplimentare, rezolvând în acelaşi timp o problemă de mediu”, explică Pinto.

Lâna de oaie Latxa are firul foarte gros şi nişte caracteristici care o fac „extrem de aspră, din acest motiv nu poate fi folosită pe piaţa textilă”, mai spune Pinto.

Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la lâna oii Latxa. În prezent, din această lână au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar în prezent cercetătorii studiază nivelurile de degradare şi de compostabilitate ale produsului final.

Recuperarea acestor benzi durează de obicei destul de mult, aminteşte Pinto, iar uneori acestea pot rămâne în natură, cu toate consecinţele pe care le reprezintă folosirea benzilor tradiţionale din plastic. Însă cu acest prototip, dacă benzile sunt uitate în natură sau lăsate pur şi simplu acolo, ele „se vor degrada în câteva săptămâni fără a afecta mediul înconjurător”. Acest proces este realizat de compania Ekolber, din Guipuzcoa (provincie din nordul Spaniei, în comunitatea autonomă Ţara Bascilor – n.r.), care mixează lâna cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrială a cărnii.

De pe păşuni la imprimante 3D

Totodată, la Şcoala de Inginerie din cadrul Universităţii Ţării Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, în colaborare cu companii şi aşa-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inovaţie – n.r.) de ambele părţi ale frontierei, un înlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat să fie biodegradabil, cu toate că mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil să fie mai redus decât în cazul benzilor de semnalizare confecţionate din lâna oii Latxa.

„Pentru moment ne concentrăm pe un fir pentru imprimante 3D şi, odată obţinută şi stabilită durabilitatea şi proprietăţile sale, vom lucra mai aplicat la elaborarea produsului final”, a explicat Pinto.

Lână contra poliester

O altă posibilă utilizare pentru acest excedent de lână ar fi transformarea ei în aşa-numita „ţesătură neţesută”, prin producerea de umplutură pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condiţii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinţe speciale, datorită caracteristicilor sale hidrofobe şi ignifuge.

Lâna oii Latxa ar putea înlocui totodată tradiţionalele umpluturi pentru gecile de iarnă, la care se folosesc de obicei fie fulgi şi pene de la păsări, fie un material pe bază de poliester, material sintetic obţinut din petrol, o sursă neregenerabilă.

În plus, Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali şi Universitatea din Pau şi Regiunea Adour au început un studiu pentru a stabili care este compoziţia adecvată pentru dezvoltarea microorganismelor care ajută la degradarea lânii şi folosirea ei ulterioară ca fertilizant în agricultură.

#plastic #poluare #lână #oaie Latxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.