Proiectul MMZ de ecologizare a fost inclus în revista „Managementul Deșeurilor”

„28 MLN USD – cea mai mare investiție în ecologizarea procesului de producție, va fi implementată de Uzina Metalurgică „MMZ”, până în anul 2026”, este titlul de pe coperta revistei „Managementul Deșeurilor”, editată de aproape zece ani de ONG-ul “Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor”. Articolul publicat informează în detaliu despre principalele proiecte ale Uzinei Metalurgice „MMZ”, despre proiectele ce țin de ecologizarea producției și măsurile luate pentru conformarea la standardele internaționale.

Uzina Metalurgică „MMZ” a declarat drept prioritate Nr.1 ecologizarea procesului de producție, de la modernizarea unităților de producție, până la implementarea celor mai moderne sisteme de monitorizare a respectării normelor ecologice în cadrul procesului de producție.

Nivelul de dezvoltare a afacerii pe plan internațional și interacțiunea cu partenerii occidentali, necesită în prezent îndeplinirea tuturor standardelor internaționale, legate nu numai de procesul de producție, ci și de diferite sisteme de management: calitatea produselor finite, condiții de lucru sigure și condiții de operare acceptabile din punct de vedere ecologic.

Pentru a accelera ecologizarea procesului de producție a fost aprobat un program investițional pentru perioada 2019-2026, în valoare totală de 28 milioane USD. Elementele cheie ale acestuia sunt protecția aerului, bazinului acvatic și a resurselor funciare, precum și amenajarea teritoriului uzinei.

Deținerea certificatelor din seria ISO caracterizează nivelul de responsabilitate al producătorului de produse față de clienți, consumatori și societatea în ansamblu. O companie certificată ISO14001 este mai competitivă și de încredere pe piață.

Începând cu anul 2017, Uzina Metalurgică „MMZ”, la inițiativa Directorului General al întreprinderii, Sergey Valentinovich Kornev, a început să studieze experiența internațională și să efectueze un sondaj printre instituțiile de certificare din Europa – parteneri pe termen lung în domeniul certificării, precum CARES (Marea Britanie), ZETOM (Polonia), QUALITAS (România), precum și experiența de certificare a întreprinderilor metalurgice performante.

După o analiză amănunțită a activităților organismelor de certificare care au dreptul să presteze astfel de servicii, compania „SGS” (Elveția), care este lider mondial în domeniul certificării întreprinderilor industriale, a fost aleasă în calitate de partener prioritar, datorită faptul că această instituție certifică Uzina Metalurgică „MMZ” în domeniul managementului calității pentru conformitatea cu standardul ISO 9001:2015.

Au avut loc consultări cu reprezentanții SGS cu privire la opțiunile strategice și structurale pentru construirea unui sistem de management de mediu la uzină.

Ca urmare a muncii comune a specialiștilor de la SGS și Uzina Metalurgică „MMZ”, s-a decis crearea unui Sistem de Management Integrat (IMS), care include un sistem de management de mediu și un sistem de management al calității.

Au fost definite sarcini pentru organizarea, controlul și funcționarea noului Sistem de Management Integrat. Specialiștii uzinei au fost pregătiți la cursurile de auditori interni de către specialiștii companiei „SGS”.

După ce a studiat raportul experților care au efectuat auditul, SGS a concluzionat că sistemul de management de mediu al Uzinei Metalurgice „MMZ” respectă cerințele standardului internațional ISO 14001:2015, iar la 23 aprilie 2020, SGS Elveția (filiala în Republica Moldova) a eliberat pentru Uzina Metalurgică „MMZ” un certificat internațional de conformitate cu cerințele de mediu ISO 14001:2015 „Managementul de mediu”.

În același timp, conducerea fabricii acordă o mare atenție și implementării tehnologiilor “verzi” în procesul de producție. Unul din exemple sunt vehiculele electrice, care sunt un mijloc eclogic de transport. Astăzi, patru unități de vehicule „verzi” parcurg drumurile uzinei și regiunii. Două mașini electrice de pasageri au fost achiziționate anul trecut.

Toate cele enumerate mai sus fac parte dintr-o strategie complexă de ecologizare a procesului de producție, implementată de Uzina Metalurgică „MMZ”. Un proces, care se află într-o continuă dezvoltare, prin atragerea celor mai noi tehnologii din domeniu și a celor mai performante soluții existențe în practica internațională. O strategie care deja aduce roade la nivel de întreprindere, dar și la nivel local și național, prin asigurarea unui proces la cele mai înalte standarde naționale și internaționale de producție ecologică.

#fier #MMZ #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.