Promisiunile și mesajul candidatului Igor Grosu, candidat la șefia Parlamentului

Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu a rostit un discurs în fața deputaților, înainte de a demara procedura de vot, mesaj prin care și-a anunțat prioritățile și acțiunile ce urmează să fie întreprinse de noul Parlament, dacă va fi învestit în funcția de speaker.

Grosu dă asigurări că, noul Parlament va întreprinde acțiuni ferme ce va pune punct actelor de corupție și tuturor actelor ilegale care au fost până în prezent admise de către fosta conducere.

„Dreptate se face prin sacrificii nu prin lamentări. Scopul Parlamentului actual este să facă ordine. Statul s-a pricopsit cu monopoluri și devalorizări a instituțiilor statului. Vom chema instituții și agenții pentru a-și prezenta rapoartele de activitate. Acolo unde nu este ordine vom începe să facem. Transparența va fi la ordinea zilei. Am văzut multe ilegalități în fostul Parlament. Parlamentul este primul loc de unde vom începe să facem lucrurile altfel”, a spus Grosu.

Totodată, candidatul și-a anunțat și prioritățile pentru realizarea reformelor promise cetățenilor în campania electorală. Pe termen scurt, Igor Grosu promite că va majora pensiile pentru toți cetățenii, pentru ca aceasta să fie minim de 2 mii de lei la toți, vor fi reluate consultările externe pentru finanțarea țării noastre, bani care vor merge în investiții și infrastructură: drumuri, canalizare, construcția spitalelor etc, se va purcede la curățarea sistemului public de corupți, va fi demarată reforma justiției, reorganizat cadrul legal ce ține de taxe și impozitare, va fi accelerat procesul de integrare europeană și se va axa pe dezvoltarea regiunilor, adică a orașelor și satelor.

„Sunt multe lucruri de făcut, să ridici o țară din ruine nu-i ușor și suntem conștienți că schimbările nu vor veni chiar atât de repede cum ne dorim, însă vom depune eforturi la maxim”, a conchis Igor Grosu.

Precizăm că, la funcția de candidat la șefia Parlamentului este doar deputatul PAS, Igor Grosu. BECS a anunțat că nu-și va înainta candidat și nu va vota pentru pretendentul PAS. Partidul Șor a anunțat că nu înaintează candidat, însă va susține pretendentul PAS-ului.

#promisiuni #sefia parlamentului #mesaj #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, Statele Unite au furnizat aproximativ 60% din gazul natural lichefiat (GNL) importat de Uniunea Europeană, confirmându-și poziția de principal furnizor de GNL al Europei. Evoluția are loc în contextul în care tot mai mulți oficiali europeni privesc cu îngrijorare creșterea dependenței energetice de SUA.

Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, furnizate agenției Reuters, ponderea de 60% este în creștere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu ianuarie 2025, când SUA asigurau 53% din importurile de GNL ale UE.

Volumul de GNL livrat de SUA în ianuarie a ajuns la 5,36 milioane de tone metrice, al doilea cel mai ridicat nivel lunar înregistrat vreodată, depășit doar în octombrie 2025. Creșterea cererii de gaze, generată de vremea rece, a contribuit parțial la acest avans.

Totuși, Kpler anticipează că tendința se va menține, estimând că livrările americane vor reprezenta circa 65% din totalul importurilor de GNL ale Europei în acest an, față de aproximativ 56% în 2025.

După declanșarea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat achizițiile de gaze din SUA pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. În acest context, UE a convenit, în cadrul unui acord comercial cu Washingtonul, să cheltuiască până la 750 de miliarde de dolari pe energie americană.

Cu toate acestea, declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, precum și amenințările recente cu introducerea unor tarife vamale, au amplificat îngrijorările unor guverne europene legate de riscul unei noi dependențe energetice.

În această săptămână, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că Uniunea Europeană riscă „să înlocuiască o dependență cu alta”, pe măsură ce renunță la energia provenită din Rusia.