Proprietarii iahturilor confiscate în Spania şi Franţa pot plăti pentru întreţinerea navelor în ciuda sancţiunilor

Autorităţile din Spania şi Franţa permit proprietarilor de iahturi să plătească pentru întreţinerea navelor lor, în ciuda sancţiunilor impuse de occident oligarhilor ruşi în urma războiului din Ucraina, potrivit Reuters.

Spania şi Franţa le permit proprietarilor de iahturi blocate să plătească pentru întreţinerea acestora, au declarat trei surse pentru Reuters.

În Spania, şase nave au fost confiscate în urma sancţiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina în februarie. Majoritatea proprietarilor îşi plătesc taxele de întreţinere, de echipaj, de acostare şi de asigurare, a declarat o sursă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

În mod normal, persoanelor fizice li se interzice să facă tranzacţii financiare în jurisdicţiile în care sunt sancţionate, dar guvernele spaniol şi francez autorizează plăţile în conformitate cu legislaţia UE şi naţională, confirmă trei surse.

Ministerul spaniol de Finanţe a declarat pentru Reuters că o lege din 2014, adoptată după anexarea Crimeei de către Rusia, permite persoanelor sancţionate să facă plăţi esenţiale pentru întreţinerea activelor.

Plăţile au loc în pofida promisiunilor unor guverne occidentale de a face din confiscarea averilor de lux ale aliaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin un element central al eforturilor lor de a sancţiona Moscova, scrie ZF.

#oligarh #confiscat #sanctiuni #iaht #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.