Proprietarul Pieței Agricole din Chișinău și un investitor în fotovoltaice pariază pe energia solară - 90 MW

Până la finalul anului 2025, Republica Moldova va beneficia de două centrale fotovoltaice de mari dimensiuni, care vor contribui semnificativ la creșterea puterii instalate a surselor de energie regenerabilă din țară. Ministerul Energiei a propus Guvernului spre aprobare două proiecte de hotărâre pentru autorizarea construcției centralelor electrice în localitățile Negureni (raionul Telenești) și Rădeni, iar aceste proiecte se află acum într-un stadiu avansat de implementare.

Centrala fotovoltaică de la Negureni, cu o capacitate de 40 MW, va fi construită de compania „Revenco Logistic”, înregistrată la 12 noiembrie 2024. Proiectul prevede amplasarea centralei pe o suprafață de aproximativ 44 ha, într-o zonă agricolă din extravilanul comunei. Beneficiarul principal al acestei investiții este Viorel Revenco, cunoscut pentru afacerea sa din domeniul agricol și pentru deținerea Pieței Agroalimentare din Chișinău.

A doua centrală fotovoltaică va fi construită în localitatea Rădeni și va avea o capacitate de 50 MW, pe o suprafață totală de 53,57 ha. Aceasta este deținută de compania SRL GS Blue Electric, al cărei beneficiar final este Valerian Stratan, un antreprenor cunoscut pentru parcul său fotovoltaic deja existent la Crihana Veche, cu o capacitate de 7 MW.

Aceste două centrale vor genera anual peste 100 milioane kWh, ceea ce va contribui la acoperirea unei părți semnificative din necesarul de energie a malului drept al râului Nistru. Iar după darea în exploatare a centralelor fotovoltaice, puterea totală instalată a surselor de energie regenerabilă va crește până la 670 MW în total, comparativ cu 580 MW la finele anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #Parc #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.