Proprietarul Pieței Agricole din Chișinău și un investitor în fotovoltaice pariază pe energia solară - 90 MW

Până la finalul anului 2025, Republica Moldova va beneficia de două centrale fotovoltaice de mari dimensiuni, care vor contribui semnificativ la creșterea puterii instalate a surselor de energie regenerabilă din țară. Ministerul Energiei a propus Guvernului spre aprobare două proiecte de hotărâre pentru autorizarea construcției centralelor electrice în localitățile Negureni (raionul Telenești) și Rădeni, iar aceste proiecte se află acum într-un stadiu avansat de implementare.

Centrala fotovoltaică de la Negureni, cu o capacitate de 40 MW, va fi construită de compania „Revenco Logistic”, înregistrată la 12 noiembrie 2024. Proiectul prevede amplasarea centralei pe o suprafață de aproximativ 44 ha, într-o zonă agricolă din extravilanul comunei. Beneficiarul principal al acestei investiții este Viorel Revenco, cunoscut pentru afacerea sa din domeniul agricol și pentru deținerea Pieței Agroalimentare din Chișinău.

A doua centrală fotovoltaică va fi construită în localitatea Rădeni și va avea o capacitate de 50 MW, pe o suprafață totală de 53,57 ha. Aceasta este deținută de compania SRL GS Blue Electric, al cărei beneficiar final este Valerian Stratan, un antreprenor cunoscut pentru parcul său fotovoltaic deja existent la Crihana Veche, cu o capacitate de 7 MW.

Aceste două centrale vor genera anual peste 100 milioane kWh, ceea ce va contribui la acoperirea unei părți semnificative din necesarul de energie a malului drept al râului Nistru. Iar după darea în exploatare a centralelor fotovoltaice, puterea totală instalată a surselor de energie regenerabilă va crește până la 670 MW în total, comparativ cu 580 MW la finele anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #Parc #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.