Proprietarul Pieței Agricole din Chișinău și un investitor în fotovoltaice pariază pe energia solară - 90 MW

Până la finalul anului 2025, Republica Moldova va beneficia de două centrale fotovoltaice de mari dimensiuni, care vor contribui semnificativ la creșterea puterii instalate a surselor de energie regenerabilă din țară. Ministerul Energiei a propus Guvernului spre aprobare două proiecte de hotărâre pentru autorizarea construcției centralelor electrice în localitățile Negureni (raionul Telenești) și Rădeni, iar aceste proiecte se află acum într-un stadiu avansat de implementare.

Centrala fotovoltaică de la Negureni, cu o capacitate de 40 MW, va fi construită de compania „Revenco Logistic”, înregistrată la 12 noiembrie 2024. Proiectul prevede amplasarea centralei pe o suprafață de aproximativ 44 ha, într-o zonă agricolă din extravilanul comunei. Beneficiarul principal al acestei investiții este Viorel Revenco, cunoscut pentru afacerea sa din domeniul agricol și pentru deținerea Pieței Agroalimentare din Chișinău.

A doua centrală fotovoltaică va fi construită în localitatea Rădeni și va avea o capacitate de 50 MW, pe o suprafață totală de 53,57 ha. Aceasta este deținută de compania SRL GS Blue Electric, al cărei beneficiar final este Valerian Stratan, un antreprenor cunoscut pentru parcul său fotovoltaic deja existent la Crihana Veche, cu o capacitate de 7 MW.

Aceste două centrale vor genera anual peste 100 milioane kWh, ceea ce va contribui la acoperirea unei părți semnificative din necesarul de energie a malului drept al râului Nistru. Iar după darea în exploatare a centralelor fotovoltaice, puterea totală instalată a surselor de energie regenerabilă va crește până la 670 MW în total, comparativ cu 580 MW la finele anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #Parc #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.