Protestul anunțat de fermieri l-a speriat pe Bolea! Anunță noi măsuri de suport, dar după discuția cu Recean

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, se angajează să găsească soluții pentru problemele agricultorilor și să evite protestul anunțat pentru 22 noiembrie. După o întâlnire de aproximativ 40 de minute cu reprezentanții asociațiilor de fermieri, ministrul a luat o pauză pentru a discuta soluții cu prim-ministrul Dorin Recean.

Patru puncte-cheie au fost discutate astăzi cu agricultorii reprezentați de Forta Fermierilor, iar ministrul Bolea a anunțat că se vor finaliza analizele a 2400 de dosare în prima fază până la ora 15:30, iar transferurile de plată către agricultori vor începe cel mai probabil de luni. Aceste plăți vor beneficia în jur de 2400 de agricultori mici și micro, care au procesat o suprafață nu mai mare de 1500 de hectare.

Ministrul Agriculturii a recunoscut gravitatea problemelor cu care se confruntă agricultorii și a subliniat necesitatea unor măsuri precise și operative pentru a evita falimentarea și prăbușirea acestora. În acest scop, a fost creat un grup de lucru care implică reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor și Federației Forta Fermierilor.

„Am vorbit astăzi cu agricultorii. Problemele sunt foarte mari și reale. Măsurile care trebuie întreprinse pentru a evita falimentarea sau prăbușirea agricultorilor trebuie să fie extrem de țintite, operative și să corespundă nevoilor agricultorilor care se află în astfel de situații”, a declarat ministrul Bolea.

Asociația „Forta Fermierilor” și Federația Națională a Fermierilor au anunțat că pe 22 noiembrie va avea loc un protest masiv, cu fermieri din mai multe raioane care vor aduce tehnică agricolă la Chișinău. Fermierii își cer scuze pentru eventualele inconveniente, subliniind că mulți producători agricoli sunt în pragul falimentului și al disperării și nu au altă opțiune decât să își facă auzită vocea prin acest protest.

#Bolea #protest #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.