Protestul anunțat de fermieri l-a speriat pe Bolea! Anunță noi măsuri de suport, dar după discuția cu Recean

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, se angajează să găsească soluții pentru problemele agricultorilor și să evite protestul anunțat pentru 22 noiembrie. După o întâlnire de aproximativ 40 de minute cu reprezentanții asociațiilor de fermieri, ministrul a luat o pauză pentru a discuta soluții cu prim-ministrul Dorin Recean.

Patru puncte-cheie au fost discutate astăzi cu agricultorii reprezentați de Forta Fermierilor, iar ministrul Bolea a anunțat că se vor finaliza analizele a 2400 de dosare în prima fază până la ora 15:30, iar transferurile de plată către agricultori vor începe cel mai probabil de luni. Aceste plăți vor beneficia în jur de 2400 de agricultori mici și micro, care au procesat o suprafață nu mai mare de 1500 de hectare.

Ministrul Agriculturii a recunoscut gravitatea problemelor cu care se confruntă agricultorii și a subliniat necesitatea unor măsuri precise și operative pentru a evita falimentarea și prăbușirea acestora. În acest scop, a fost creat un grup de lucru care implică reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor și Federației Forta Fermierilor.

„Am vorbit astăzi cu agricultorii. Problemele sunt foarte mari și reale. Măsurile care trebuie întreprinse pentru a evita falimentarea sau prăbușirea agricultorilor trebuie să fie extrem de țintite, operative și să corespundă nevoilor agricultorilor care se află în astfel de situații”, a declarat ministrul Bolea.

Asociația „Forta Fermierilor” și Federația Națională a Fermierilor au anunțat că pe 22 noiembrie va avea loc un protest masiv, cu fermieri din mai multe raioane care vor aduce tehnică agricolă la Chișinău. Fermierii își cer scuze pentru eventualele inconveniente, subliniind că mulți producători agricoli sunt în pragul falimentului și al disperării și nu au altă opțiune decât să își facă auzită vocea prin acest protest.

#Bolea #protest #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții