PMI: Ne dorim, până în 2030, să devenim o companie axată în mod predominant pe produsele fără fum

Până în 2030, Philip Morris International (PMI) își propune ca două treimi din veniturile companiei să provină din produse fără fum. În prezent, compania a înregistrat progrese semnificative în atingerea obiectivelor stabilite, 36% din încasări deja provenind din comercializarea produselor alternative. Conducerea PMI susține că investind în știință și promovând inovațiile pot fi atinse schimbări pozitive în viitor.

Într-un interviu, Stefano Volpetti, președintele Smoke-Free Inhaled Products Category & Chief Consumer la Philip Morris International, a declarat că în lume sunt peste 27 de milioane de utilizatori a alternativelor fără fum produse de PMI și fundamentate științific, iar circa 70% dintre aceștia au renunțat complet la țigări, scrie locals.md.

„Acest lucru se datorează unui efort mare depus de compania noastră pentru a crea un viitor fără fum. Acest viitor începe atunci când fumătorii adulți au acces la produse fără fum care sunt fundamentate științific ca fiind alternative mai bune”, a menționat Stefano Volpetti.

Potrivit PMI, cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de nicotină și tutun. În cazul adulților care vor continua să fumeze, este important să fie asigurat accesul la informații veridice și bazate pe date științifice despre alternativele disponibile, iar aici este nevoie de stabilirea unui cadru de reglementare corect.

„Autoritățile de reglementare din întreaga lume evoluează. Multe state și-au modificat reglementările astfel încât să le ofere fumătorilor adulți posibilitatea de a avea acces la informații și produse fără fum. Acestea sunt schimbări pozitive și aceste schimbări ar putea fi accelerate. De ce e nevoie să le accelerăm? Pentru că în această tranziție către alternativele fără fum, timpul și viteza sunt esențiale”, a adăugat președintele Smoke-Free Inhaled Products Category & Chief Consumer la PMI.

Stefano Volpetti a adăugat că în societate mereu vor fi dispute privind produsele fără fum, însă faptul că acestea sunt o opțiune mai bună decât continuarea fumatului nu poate fi negat. Alternativele fără fum nu ard tutunul, iar, potrivit deciziei autorităților americane din domeniul sănătății (US FDA), excluderea procesului de ardere reduce semnificativ producerea de chimicale dăunătoare sau posibil dăunătoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.