Pute de-ți cad urechile la Soroca! Mizeria din canalizare ajunge în Nistru. Autoritățile promit stație de epurare

În comuna Vasilcău din raionul Soroca va fi construită o stație de epurare a apelor uzate. În acest sens, în urma examinării mai multor locații, Cabinetul de miniștri a aprobat schimbul unui teren din intravilanul municipiului Soroca cu terenul fondului silvic amplasat în extravilanul satului Vasilcău.

Terenul selectat reprezintă o zonă stâncoasă și are o bonitate scăzută. Din acest motiv, a fost evaluat ca fiind singurul acceptabil din punct de vedere al impactului asupra mediului și al celui social pentru stabilirea locației stației de epurare, construcția căreia face parte din Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație Moldova”.

„Proiectul de construcție a stației de epurare are o importanță majoră, inclusiv transfrontalieră, fiind mereu subiect al discuțiilor comune cu reprezentanții autorităților publice centrale ale Ucrainei, inclusiv în Comisia nistreană moldo-ucraineană”, a menționat ministra mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Costurile estimative pentru construcția stației de epurare se va ridica la 11 milioane de euro.

Experții susțin că lipsa unei stații de epurare la Soroca, care ar filtra apele reziduale, este considerată de specialiști drept o „bombă ecologică cu efect întârziat”, deoarece de două decenii deșeurile menajere se scurg direct în râul Nistru. Timp de mai mulți ani, autorităţile locale și naționale au promis de nenumărate ori că vor rezolva această problemă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Soroca #constructie #statie de epurare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.